Orhan Pamuk a fost invitat de Universitatea de Vest din Timisoara la o intâlnire cu publicul timisorean, in cadrul conferintelor „La UVT, cultura este capitala!”. Scriitorul a dialogat cu Radu Paraschivescu intr-o conversatie publica in care a preluat si intrebari de la public.

Sosirea lui Pamuk la Timisoara face parte din seria de evenimente din cadrul Timisoara- Capitala Europeana a Culturii.

Scriitorul a fost intrebat despre politica din tara sa, dar s-a limitat sste spuna doar ca spera ca actualul presedine Recep Tayyip Erdoğan nu va mai fi ales in aceasta functie.

„Imi doresc ca actualul presedinte Erdogan sa piarda alegerile. Totul depinde de ce va fi la urne la alegerile generale care vor avea loc peste 40 de zile. Sasele sunt 50-50”, a precizat Pamuk.

Laureatul Premiului Nobel pentru Literatura in 2006, Pamuk a vorbit cu umor despre ce citeste citeste, dar si despre meseria de jurnalist care este pregatirea sa de baza.

„Am acasa o biblioteca de 20.000 de volume. Am un sistem propriu de inventariere prin care stiu unde este fiecare de care am nevoie”, a spus Orhan Pamuk.

Intrebat ce vede de la fereasta biroului sai, Orhan Pamuk a spus: „Vad vapoare, pescarusi, Bosforul, partea orientala a Istanbulului. Nu am niciun motiv sa doresc sa schimb vreodata asta”. De altfel, scriitorul fotografiaza de 50 de ani peisajul de la balconul sau si a publicat un album cu imaginile sale intitulat “Balkon”.

Desi este o voce critica si a avut de suferit din acest motiv, Orhan Pamuk a spus, la Timisoara, ca incearca sa tina departe politica de literatura.

„Aceasta e contradictia faptului de a fi scriitor, cu cât eviti mai multi judecatile morale, cu atât mai mult esti scriitor, dar e foarte greu sa faci acest lucru, iar critica politica si sociala poate distruge o carte. In cea mai mare parte duc politica in afara cartilor mele si incerc sa o evit”, a spus Orhan Pamuk.

Intrebat daca nu e tentat totusi de politica, Orhan Pamuk a spus ca literatura este mult mai importanta pentru el, mai ales din perspectiva efectelor pe care aceasta le are. Cititul – spunea scriitorul turc – este o forma de compasiune si o importanta calitate a umanitatii noastre.

„Nu doar ca avem imaginatie, dar ne folosim imaginatia pentru a ne pune in pielea celorlalti. Avem posibilitatea sa vedem lumea prin ochii altor oameni si cred ca acesta este primul lucru important al nostru ca fiinte umane. Avem puterea sa ne intrebam: Daca mi s-ar fi intâmplat mie asta? – si acesta e inceputul milei si al intelegerii si al compasiunii, precum si al altor sentimente asociate cu acestea”, a mai spus Orhan Pamuk.

El a explicat si prezenta garzilor de corp care-l insotesc. „Nu vreau sa pozez in victima. De 18 ani am alaturi de mine garzi de corp. Vreau sa pot sa glumesc deoarece jurnalistii au mereu replici pe aceasta tema. Eu chiar fac glume si le spun ca au fost vremuri in care aveam trei bodyguarzi. Acum am unul. Asa ca n-ar trebui sa critic Turcia prea mult, pentru ca e totusi o imbunatatire a situatiei”, a declarat Orhan Pamuk.

Orhan Pamuk s-a nascut in 1952, la Istanbul, si a crescut intr-o familie numeroasa, asemanatoare acelora pe care le descrie in romanele „Cartea neagra” si „Cevdet Bey si fiii sai”, intr-o zona instarita din Nisantası. La douazeci si trei de ani, Orhan Pamuk a devenit romancier. Cu exceptia unei perioade de trei ani petrecute la New York,  Pamuk a locuit numai la Istanbul. Cartile i-au fost traduse in peste cincizeci de limbi, iar unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, „Ma numesc Rosu”, a câstigat in anul 2003 IMPAC Dublin Literary Award.

Material realizat cu sprijinul Vodafone