Departamentul de turism al orasului Viena a creat o campanie prin care sunt folosite imagini produse de inteligenta artificiala pentru a-i indemna pe oameni sa viziteze muzeele vieneze. Este vorba de vizualuri cu cele mai importante opere de arta vieneze care sunt reinterpretate si care reprezinta pisici in locul personajelor din lucrarile originale. 

Departamentul a lansat aceasta campanie — denumita #UnartificialArt (Arta Neartificiala) — pentru a creste vizibilitatea operelor de arta din muzeele orasului si in acelasi timp foloseste imaginea animalului preferat de pe internet, pisica, pentru a atrage atentia publicului intr-un mod simpatic. 

Reinterpretarile picturilor au fost printate pe panouri de dimensiuni mari si amplasate prin mai multe locuri din capitala Austriei pentru a-i convinge pe trecatori – turisti sau localnici – sa viziteze cele peste 100 de muzee ale Vienei pentru a vedea operele originale. 

Printre operele prezentate in cadrul campaniei si reinterpretate de Inteligenta Artificiala se numara „Sarutul” lui Gustav Klimt, „Autoportret cu fructe-lampion” al lui Egon Schiele, „Turnul din Babel” al lui Pieter Bruegel cel Batran, Pavilionul in Jugendstil al lui Otto Wagner si „Friza lui Beethoven” de 34 de metri lungime a lui Gustav Klimt.

Desi campania lor are o componenta usor ironica, risca sa provoace reactii negative, cum a fost si cazul unor institutii precum The San Francisco Ballet din SUA sau Mauritshuis din Olanda, care au incercat astfel de proiecte cu inteligenta artificiala si nu au fost primite cu entuziasm de public. 

Printre sloganurile campaniei se numara „Vizitati Viena si vedeti cum arata arta din spatele celei produse de inteligenta artificiala.” 

De asemenea pe alte panouri pot fi intalnite si texte care se adreseaza marilor maestri austrieci folosind prenumele acestora. Un exemplu este „Ne pare rau Egon, dar arta ta a facut posibila arta generata de inteligenta artificiala” in cazul unei opere realizate de Egon Schiele si reinterpretata de inteligenta artificiala prin inlocuirea portretul artistului cu cel al unei pisici. 

Un alt panou de acest fel prezinta un text in care i cer scuze lui Gustav Klimt pentru ca opera sa celebra, „Sarutul”, a fost copiata de inteligenta artificiala. 

Despre acest proiect, Norbert Kettner, directorul executiv al Departamentului de turism al orasului Viena, a declarat intr-o conferinta de presa: „Cu cat mai mult inteligenta artificiala ne invadeaza vietile — in special prin programe ca DALL-E sau Midjourney, care permit oricui sa creeze «opere de arta» in prezent — cu atat mai mult Viena vrea sa le reaminteasca vizitatorilor ei cine a facut posibile toate aceste opere in primul rand.” 

Departamentul de turism isi propune sa lanseze si o serie de videoclipuri prin care cele mai cunoscute opere de arta ale Vienei sunt prezentate de istoricul de arta Markus Hübl. Printre acestea se afla si lucrarile lui Schiele, Klimt si Bruegel.

Daca campania va fi una de succes, aceasta va incuraja publicul sa-si redirectioneze atentia de la imaginile digitale create de Inteligenta Artificiala spre operele reale, care pot fi descoperite in muzee vieneze precum Belvedere, Kunsthistoriches, Albertina si Leopold. In fiecare dintre aceste institutii pot fi descoperite cele mai importante lucrari de arta ale Austriei, cat si cele mai reprezentative opere ale Secesiunii vieneze, o miscare fondata in 1897 de catre Gustav Klimt, Joseph Maria Olbrich si Josef Hoffmann, fundamentala pentru parcursul artei moderne din Austria.

„Miscarea secesiunii vieneze a revolutionat lumea artei acum mai bine de un secol si continua si astazi prin faptul ca afecteaza arta contemporana prin intermediul algoritmilor care stau la baza imaginilor create de inteligenta artificiala” a adaugat Kettner.