Cu prilejul Zilei Nationale a pictorului Nicolae Grigorescu, Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR), in parteneriat cu Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, deschide „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului romanesc”. 

Expozitia va fi deschisa publicului incepand de astazi, 15 mai, cand se implinesc 185 de ani de la nasterea artistului si pana in ziua de duminica 17 septembrie 2023. 

Sunt expuse peste 120 de lucrari de pictura din colectia MNAR, multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima data publicului in urma restaurarii la care au fost supuse. 

Acestor lucrari li se adauga din colectia Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” vesminte taranesti si obiecte cu caracter decorativ precum si 83 de fotografii realizate in timpul cercetarilor realizate intre 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti in localitati rurale din Romania.

„Desi i s-a reprosat uneori faptul ca nu a pictat decat partea frumoasa a vietii la tara, din care orice trimitere la problemele sociale lipseste, optiunea lui Grigorescu are legatura cu identificarea unor teme in care conationalii au regasit esenta unui spirit national, cuprins in redarea naturii generoase a acestei tari, a frumusetii portului taranesc si a scenelor campenesti cu rezonante in constiinta colectiva a poporului roman” considera dr. Calin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR.

Exponatele sunt insotite de citate despre opera lui Grigorescu de pe intreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Plesu. 

Rolul expozitiei este de a readuce in atentia publicului valoarea artistica si impactul pe care l-au avut creatiile artistului in ideea de ethos national.

Pe parcursul expunerii vor fi organizate activitati educative pentru copii, ghidaje si conferinte. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate in expozitie de directorii unor institutii de cultura importante. 

Nascut satul Pitaru din judetul Dambovita, al saselea copil al lui Ion si al Mariei Grigorescu, Nicolae Grigorescu este considerat fondatorul picturii moderne romanesti.

Considerat un model pentru tinerele generatii de artisti care activau pe scena artistica locala in primele decenii ale secolului al XX-lea, Grigorescu s-a mutat la Bucuresti in 1845, cand i-a murit tatal, locuind in in mahalaua Caramidarilor, in casa unei matuse.

Prima ucenicie a petrecut-o in atelierul pictorului ceh Anton Chladek unde executa icoane pentru bisericile din Baicoi si manastirea Caldarusani. Dupa ce a realizat compozitia istorica Mihai scapand stindardul, pe care a prezentat-o domnitorului Barbu stirbei, impreuna cu o petitie prin care solicita ajutor financiar pentru studii, s-a remarcat prin pictura bisericii manastirilor Zamfira si Agapia. In urma acestor realizari, Mihail Kogalniceanu intervine pentru a-i acord o bursa de studiu la Paris.

In toamna anului 1861, tanarul Grigorescu pleaca la Paris unde intra la Scoala de Belle-Arte, frecventand atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Renoir. Curand devine atras de conceptiile artistice ale scolii de la Barbizon, stabilindu-se in celebrul sat unde si-au finalizat educatia artistica si Millet, Corot, Gustave Courbet si Théodore Rousseau.

Influentat de acest mediu artistic, Grigorescu era preocupat de insusirea unor modalitati artistice inovatoare (la vremea respectiva) de expresie in atmosfera cultului pentru pictura in aer liber, ce pregateste apropiata afirmare a impresionistilor. 

In cadrul „Expozitiei Universale” de la Paris (1867), participa cu sapte lucrari, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Tanara tiganca, revine de cateva ori in tara si, incepand din 1870, participa la Expozitiile artistilor in viata si la cele organizate de „Societatea Amicilor Bellelor-Arte”. In anii 1873-1874 face calatorii de studii in Italia (Roma, Napoli, Pompei), Grecia si la Viena.
In 1877 este convocat sa insoteasca armata romana in calitate de „pictor de front”, realizand la fata locului in luptele de la Grivita si Rahova desene si schite, ce vor sta la baza unor compozitii. Din 1879 pana in 1890, lucreaza indeosebi in Franta, fie in Bretagne la Vitré, fie in atelierul sau din Paris. Revenit in tara, deschide mai multe expozitii personale la Ateneul Roman intre anii 1891 si 1904.

Din 1890 se stabileste la Campina si se dedica preponderent subiectelor rustice, intr-o nesfarsita variatie a motivului, picteaza portrete de taranci, care cu boi pe drumuri prafuite de tara si numeroase peisaje cu specific romanesc. 

S-a stins din viata la 21 iulie 1907 la Campina. In atelier, pe sevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminata, Intoarcerea de la balci.

Grigorescu ramane cel mai bine vandut artist roman pe teritorul tarii noastre. Potrivit Tudor Art, se claseaza pe primul loc in topul celor mai bine vanduti pictori si sculptori romani in intervalul 2013-2022.

In perioada mentionata s-au vandut 157 de lucrari de Grigorescu pentru suma totala de peste 6,5 milioane de euro. In clasamentul pe anul trecut, a fost devansat de Nicolae Tonitza, ambii devenind artisti fetis ai colectionarilor romani.