Agentia Reuters a anuntat  ca scriitorul de origine ceha Milan Kundera, autorul romanului „Insuportabila usuratate a fiintei”, care a trait aproape cinci decenii la Paris, a murit la varsta de 94 de ani.

Administratorii bibliotecii Moravia (MZK), care gazduieste colectia personala a lui Kundera au precizat ca acesta a murit marti in apartamentul sau din Paris, dupa o lunga boala.

Kundera a castigat aprecieri pentru modul in care a descris teme si personaje care pluteau intre realitatea banala a vietii de zi cu zi si lumea inalta a ideilor.

„Milan Kundera a fost un scriitor care a ajuns la generatii intregi de cititori de pe toate continentele si a dobandit o faima globala”, a declarat premierul ceh Petr Fiala. „El lasa in urma nu numai fictiune notabila, ci si o importanta lucrare eseistica.”

Kundera s-a nascut in orasul ceh Brno, dar a emigrat in Franta in 1975, dupa ce a fost ostracizat pentru ca a criticat invazia sovietica in Cehoslovacia pentru a pune capat miscarii liberale de reforma din Primavara de la Praga din 1968.

Rareori a acordat interviuri, considerand ca scriitorii ar trebui sa vorbeasca prin intermediul operei lor, dar relatia sa cu tara natala a fost adesea dificila dupa plecarea sa.

Cand, in 1968, tancurile sovietice spulberau „Primavara de la Praga“, MILAN KUNDERA (1929–2023)  era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in

volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare.

 Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in cartile sale – ca tocmai stalinismul l-a invatat virtutea izbavitoare a rasului?

Iata de ce urmatorul roman, Viata e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franta, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus in toate limbile importante ale lumii.

„Cartea rasului si a uitarii” (1979) a fost o poveste scrisa in sapte parti care arata puterea regimurilor totalitare de a sterge parti din istorie si de a crea un trecut alternativ.

Opere scrise in ceha: Gluma, roman; Iubiri caraghioase, nuvele; Viata e in alta parte, roman; Valsul de adio, roman; Cartea rasului si a uitarii, roman; Insuportabila usuratate a fiintei, roman; Nemurirea, roman

Opere scrise in franceza: Jacques si stapanul sau. Omagiu lui Denis Diderot, teatru; Arta romanului, eseu; Testamente tradate, eseu; Lentoarea, roman; Identitatea, roman; Ignoranta, roman; Cortina, eseu in sapte parti; O intalnire, eseu

In 1976, el a declarat pentru cotidianul francez Le Monde ca a-i numi operele politice inseamna a simplifica prea mult si, prin urmare, a le intuneca adevarata semnificatie, dar cartile sale au avut adesea un ton politic.

Cea mai faimoasa lucrare a sa, „Insuportabila lejeritate a fiintei” (1984), a avut ca subiect Primavara de la Praga si consecintele acesteia.

A fost transformata intr-un film cu Daniel Day-Lewis in rolul principal si regizat de Philip Kaufman in 1988, care a obtinut doua nominalizari la Oscar.

Cartile lui Milan Kundera sunt traduse la Editura HUmanitas.