Anxietatea e afectiunea care atinge tot mai multi oameni, fara ca multi dintre noi sa fie constienti ca ne afecteaza calitatea vietii. Suntem mult mai ingrijorati de lucrurile care ne dau anxietate, incat nu ne luam timpul si spatiul sa ne ocupam de mintea noastra si ajungem sa avem un comportament in cerc cu efecte din ce in ce mai mari asupra mintii si corpului care ne vor impiedica pe termen mediu si lung sa performam in directia rezolvarii situatiilor profesionale sau sociale care ne-au provocat initial anxietatea.

De fapt, anxietatea este un raspuns foarte normal la evenimentele stresante din viata, cum ar fi mutarea, schimbarea locului de munca sau problemele financiare. Cu toate acestea, atunci cand simptomele de anxietate devin mai mari decat evenimentele care le-au declansat si incep sa interfereze cu viata dumneavoastra, acestea ar putea fi semnele unei tulburari de anxietate.

Tulburarile de anxietate pot fi debilitante, dar oamenii le pot gestiona cu ajutorul adecvat din partea unui profesionist din domeniul medical. Recunoasterea simptomelor este primul pas.

Unul dintre cele mai comune simptome ale unei tulburari de anxietate este ingrijorarea excesiva. Persoanele cu tulburari de anxietate se vor ingrijora in mod disproportionat cu privire la evenimente sau situatii de zi cu zi. Un medic va diagnostica o persoana cu o tulburare de anxietate generalizata daca aceasta ingrijorare apare in majoritatea zilelor timp de cel putin 6 luni si este dificil de controlat.

Ingrijorarea trebuie sa fie, de asemenea, severa si intruziva, facand dificila concentrarea si indeplinirea sarcinilor zilnice.

Statisticile arata ca femeile sunt de doua ori mai predispuse decat barbatii sa aiba tulburare de anxietate generalizata, iar tulburarea apare frecvent alaturi de depresia majora.

Atunci cand cineva se simte anxios, o parte a sistemului nervos simpatic intra in functiune.

Acest lucru declanseaza efecte in tot corpul, cum ar fi: puls accelerat, palme transpirate, maini tremurande, gura uscata. Aceste simptome apar deoarece creierul tau crede ca ai simtit un pericol si iti pregateste corpul sa reactioneze la amenintare. Corpul tau transporta sangele dinspre sistemul digestiv spre muschi in cazul in care trebuie sa fugi sau sa lupti. De asemenea, iti creste ritmul cardiac si iti intensifica simturile.

In timp ce aceste efecte ar fi utile in cazul unei amenintari reale, ele pot fi debilitante daca frica este doar in capul dvs. Unele cercetari din 2014 sugereaza chiar ca persoanele cu tulburari de anxietate nu sunt capabile sa isi reduca excitatia la fel de repede ca persoanele fara tulburari de anxietate. Acest lucru inseamna ca ele pot simti efectele anxietatii pentru o perioada mai lunga de timp.

Nelinistea este un alt simptom comun al anxietatii, in special la copii si adolescenti.

Cand cineva se confrunta cu neliniste, deseori o descrie ca si cum se simte „la limita” sau are o „dorinta inconfortabila de a se misca”. Desi nelinistea nu apare la toate persoanele cu anxietate, este unul dintre simptomele pe care medicii le cauta frecvent atunci cand pun un diagnostic.

Oboseala usoara este un alt simptom potential al tulburarii de anxietate generalizata

Acest simptom poate fi surprinzator pentru unii, deoarece anxietatea este de obicei asociata cu hiperactivitatea sau excitarea. Pentru unii, oboseala poate urma unui atac de anxietate, in timp ce altii pot simti oboseala aproape tot timpul. Nu este clar daca aceasta oboseala se datoreaza altor simptome comune de anxietate, cum ar fi insomnia sau tensiunea musculara, sau daca poate fi legata de efectele hormonale ale anxietatii cronice.

Este important de retinut ca oboseala poate fi, de asemenea, un semn al depresiei sau al altor afectiuni medicale, astfel incat oboseala singura nu este suficienta pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.

Multe persoane cu anxietate raporteaza ca au dificultati de concentrare.

Un studiu efectuat pe 175 de adulti cu tulburare de anxietate generalizata a constatat ca aproape 90 la suta au raportat ca au dificultati de concentrare. De asemenea, s-a constatat ca o anxietate mai intensa era legata de mai multe probleme de concentrare. Unele studii arata ca anxietatea poate intrerupe memoria de lucru, care este responsabila pentru retinerea informatiilor pe termen scurt. Acest lucru poate ajuta la explicarea scaderii dramatice a performantei profesionale pe care oamenii o experimenteaza adesea in perioadele de anxietate ridicata.

Cu toate acestea, dificultatea de concentrare poate fi, de asemenea, un simptom al altor afectiuni medicale, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD) sau depresia, astfel incat dificultatea de concentrare nu este o dovada suficienta pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.

Tulburarile de somn au o asociere puternica cu tulburarile de anxietate.

Persoanele cu o tulburare de anxietate se pot trezi in mijlocul noptii si pot avea probleme in a adormi. Unele studii sugereaza ca persoanele care sufera de insomnie au de 10 pana la 17 ori mai multe sanse de a dezvolta alte afectiuni de sanatate mintala, cum ar fi anxietatea. In timp ce insomnia si anxietatea sunt puternic legate, nu este clar daca insomnia duce la anxietate, anxietatea duce la insomnie sau ambele. Ceea ce se stie este ca, daca o persoana isi trateaza tulburarea de anxietate subiacenta, adesea si insomnia se amelioreaza.

Tulburarea de panica este un alt tip de tulburare de anxietate in care o persoana poate experimenta atacuri de panica recurente.

Atacurile de panica produc o senzatie intensa si coplesitoare de frica care poate fi debilitanta. In timpul unui atac de panica, o persoana poate experimenta si batai rapide ale inimii, transpiratie, tremuraturi, dificultati de respiratie, o strangere in piept. Atacurile de panica pot avea loc ca evenimente izolate, dar pot fi un semn de tulburare de panica daca apar frecvent si neasteptat.

Sunt multe conditii care ne pot provoca anxietatea, dar ea poate fi ameliorata prin modalitati naturale.

Dietele bogate in legume, fructe, carne de inalta calitate, peste, nuci si cereale integrale pot reduce riscul de a dezvolta tulburari de anxietate, dar dieta singura nu este suficienta pentru a le trata.

Administrarea de probiotice si consumul de alimente fermentate sunt legate de o mai buna sanatate mintala.

Consumul excesiv de cofeina poate agrava sentimentele de anxietate la unele persoane, in special la cele cu tulburari de anxietate.

Consumul de alcool va poate afecta anxietatea, asa ca poate fi de ajutor sa stati departe de bauturile alcoolice.

Exercitiile fizice regulate pot reduce riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate, dar nu este clar daca ii ajuta pe cei care au deja o tulburare de anxietate. Terapia bazata pe meditatie poate reduce semnificativ simptomele la persoanele cu tulburari de anxietate, tot asa cum practicarea regulata a exercitiilor de yoga poate reduce simptomele la persoanele cu tulburari de anxietate.

Anxietatea poate fi debilitanta, asa ca este important sa cautati ajutor profesional daca simptomele dvs. sunt severe.

Daca va simtiti anxios in majoritatea zilelor si aveti unul sau mai multe dintre simptomele enumerate mai sus timp de cel putin 6 luni, poate fi un semn al unei tulburari de anxietate.

Indiferent de cat timp va confruntati cu simptomele, daca simtiti vreodata ca emotiile dvs. interfereaza cu viata dvs., ar trebui sa cautati ajutor profesional.Psihologii si psihiatrii licentiati pot trata tulburarile de anxietate printr-o varietate de metode. Tratamentul include adesea terapia cognitiv-comportamentala, medicamente anti-anxietate sau unele dintre terapiile naturale enumerate mai sus.