Uniunea Armenilor din Romania prezinta cea de-a VII-a editie a Festivalului Strada Armeneasca, intre 26 si 27 august, in premiera la Gradina Botanica Dimitrie Brandza” din Bucuresti, aducand cultura si traditiile armenesti in mijlocul naturii urbane. Intrarea la eveniment este libera.

Editia speciala la picnic a Festivalului Strada Armeneasca aduce doua zile de poveste, pentru cei care doresc sa descopere un eveniment aflat la granita dintre culturi, generatii, traditional si contemporan, avand in prim plan cultura armeana in vastele ei manifestari, dar si diversitatea culturala a Bucurestiului.

Vreme de doua zile, Gradina Botanica din Bucuresti va gazdui zece concerte de muzica live ale unor artisti din Armenia si Romania, doua DJ sets, targ mestesugaresc, iar participantii se vor bucura de asemenea de gastronomii internationale, cafea la nisip, doua expozitii, o biblioteca in natura, realizata de Editura Ararat si ateliere de dansuri armenesti, sculptura traditionala in piatra (Khachkar).

Cei mici vor avea o zona dedicata, unde se vor putea juca in natura urbana, iar intre orele 12.00-14.00, vor putea asculta povesti armenesti sau participa la ateliere.

Intrarea este libera, iar accesul se realizeaza in limita capacitatii.
Pentru accesul in spatiul Gradinii Botanice se achita un bilet de intrare, in valoare de 10 lei. Taxa poate fi achitata in avans, aici: https://events.unibuc.ro/gradina-botanica/intrare-22/

Muzica lumii, muzica vie si acustica, muzica de film si muzica de dans, cu sonoritati aflate la intersectia fina intre clasic si traditional, adunate intr-un stil nou, stilul fel si fel – asa suna muzica facuta cu si pentru oameni de Madalina Paval si Alexei Turcan, alaturi de alti 11 muzicieni talentati, care aduc impreuna sunetele bucovinene, moldovenesti, sud-dunarene si balcanice.

https://www.youtube.com/watch?v=9STzZCTGXPU

Via Daca este o trupa din Republica Moldova, nascuta pe taramul unde se unesc folclorul, mitul tribal si modernul. Muzica lor reprezinta un mix polifonic unic, cu amestec de sunet acustic si electronic, infuzata cu ritmuri si motive trance, rock, etno, indie si ambience. Incantatii, strigaturi, colinde si doine transpuse prin constiinta omului de azi, te invita intr-o experienta imersiva, pentru o redescoperire a propriilor basme.

Nascut in 1990 la Ramnicu-Valcea, Bogdan a inceput sa studieze cobza de la 15 ani. Incepand cu anul 2006, a calatorit prin Romania, culegand cantece lautaresti si invatand de la putinii cobzari ramasi in viata. Din 2017 a sustinut numeroase concerte de muzica lautareasca cu taraful Lautarii de matase. A lucrat la coloana sonora a documentarelor „Flavours of Romania” si „Wild Carpathia” realizate de jurnalistul britanic Charlie Ottley.

Karin Folk Dance and Song Group este un ansamblu de muzica si dansuri traditionale din Armenia, cunoscut la nivel international pentru prestatiile captivante si stilul unic. Fondatorul si directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta si a culege miscari si cantece traditionale atat din Armenia, cat si de la batranii comunitatilor armenesti istorice din imprejurimi, pentru a putea reda traditiile dansului popular armenesc pur.

Tarup este un trio din Erevan ce revitalizeaza si reinterpreteaza muzica traditionala armeana pentru a aduce in lumina noi sunete post-traditionale.

Creat in 2013, Tarup a initiat miscarea de muzica traditionala contemporana din Armenia. Aducand impreuna sunetele fascinante ale tarului cu briza usoara a blul-ului, doua instrumente traditionale armenesti, intr-o asociere indrazneata cu clape si percutii de jazz, Tarup abunda in armonii aranjate minutios, improvizatii moderne si un sunet acustic distinctiv.

Uniunea Armenilor din Romania este o organizatie non-guvernamentala constituita in anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiati in Romania dupa Genocidul din 1915.

Dupa 1990, Comunitatea armeana a reinfiintat Uniunea Armenilor din Romania, dorind sa pastreze mostenirea culturala si spirituala a armenilor de pe aceste meleaguri, dar sa si promoveze cultura si traditiile armene in randul publicului larg.