Un angajat al British Museum a fost concediat dupa ce conducerea institutiei a realizat ca acesta a furat obiecte de arta in valoare de 60 de mii de euro pe care le-a vandut ulterior pe eBay pentru sume infime. O parte din ele sunt bijuterii valoroase care au inceput sa apara pe platforma de vanzari online inca din 2016. Se presupune ca o parte din ele au fost vandute deja unor amatori de chilipiruri. 

In ultimii ani, un expert in antichitati a avertizat de mai multe ori institutia engleza ca suspecteaza ca un membru al personalului fura din seifurile si depozitele muzeului si vinde obiectele pe eBay. Astfel, conducerea British Museum a realizat o ancheta interna pentru a descoperi sursa furturilor. 

In cele din urma, s-a descoperit ca angajatul cu pricina este Peter Higgs, un barbat in varsta de 56 de ani care a lucrat peste 30 de ani la muzeu, avand functia de curator pentru arta romana si greaca. 

Higgs a organizat in descursul carierei sale unele dintre cele mai importante expozitii de la British Museum si a coordonat si redactat cataloagele care le insoteau. Potrivit declaratiilor familiei sale, acesta este nevinovat si este complet „devastat” ca si-a pierdut locul de munca. 

Potrivit declaratiilor fiului lui Higgs, angajatul a fost concediat pe 5 iulie de catre conducerea muzeului. La momentul actual, curatorul este investigat de catre politie, iar muzeul se afla intr-o ancheta cu privire la modul in care isi gestioneaza sistemele de securitate si seifurile.

Muzeul a anuntat pe 16 august ca un numar nespecificat de bijuterii din aur, pietre semipretioase si sticla au disparut din depozitele muzeului, iar o parte din ele au fost deteriorate. Obiectele provin din diferite civilizatii si dateaza din perioade cuprinse intre 1.500 i.Hr. si secolul al XIX-lea.

Potrivit specialistilor, muzeul nu are resursele necesare pentru a gestiona in mod corespunzator toate cele opt milioane de obiecte din patrimoniul sau si nu a reusit sa le inventarieze pe toate, astfel ca furturile au trecut neobservate in decursul timpului.

O mare parte din obiectele mici din colectiile muzeului nu fac parte din inventarul acestuia. Acestea au intrat in timp in patrimoniul muzeului si au fost puse la un loc cu altele, insa nu au fost cercetate si catalogate corespunzator de angajatii muzeului. 

Potrivit profesorului Martin Henig, doar lucrurile importante sunt inventariate, cele minore sau nesemnificative raman de obicei prin depozite si cu foarte putine ocazii sunt scoase in expozitii. 

Acesta este cazul si unor bijuterii furate de Higgs. Unele dintre ele au o valoare reala de mii de euro, cum e cazul unei bijuterii romane din onix care a fost pusa in vanzare de catre Higgs pentru o suma infima de 47 de euro pe eBay in 2016, insa, potrivit unui vanzator de arta, valoarea reala a piesei este cuprinsa intre 30.000 si 58.000 de euro. Higgs opera pe eBay sub numele de utilizator  „sultan1966”, acelasi pe care il folosea si pe platforma Twitter. 

Vestea furturilor de la British Museum vine la cateva saptamani dupa ce directorul muzeului Hartwig Fischer, in functie timp de opt ani, a anuntat brusc ca isi da demisia. Unii angajati ai institutiei sustin ca plecarea sa are legatura cu furturile si cu esecul gestionarii colectiei muzeului. 

Furtul, zvonurile din jurul acestuia si scandalurile in care a fost implicata institutia engleza i-a facut pe unii istorici de arta si specialisti sa puna la indoiala conducerea British Museum. Vestea obiectelor furate a scos la iveala mai multe nereguli ale muzeului, dar si discutiile cu privire la marmurile Partenonului pe care institutia nu doreste sa le restituie Greciei, desi s-a cerut acest lucru de cativa zeci de ani.

Christopher Marinello, directorul firmei de avocatura Art Recovery International, specializata in furturi de arta si recuperari, a declarat pentru The Guardian: „Ca sa fiu sincer, este destul de socant. Primim zilnic rapoarte cu furturi din muzee din intreaga lume, insa in cazul de fata este vorba de British Museum, unul dintre cele mai importante si mai bine finantate muzee din lume. Institutia ar fi trebuit sa implice imediat politia.”

Firma lui Marinello a folosit incidentul pentru a readuce in discutie o alta problema sensibila cu care se confruntă muzeul. Pe platforma X (cunoscută anterior sub numele de Twitter), firma a declarat ca „Poate ca, pana la urma, marmurile Partenonului nu sunt in siguranta in Marea Britanie. Ar trebui sa fie mutate intr-un muzeul din Atena, unde pot fi ingrijite mai bine…”.

Deschis in urma cu 267 de ani, British Museum a fost primul muzeu national din lume deschis publicului. Colectia de 8 milioane de obiecte dezvaluie istoria ultimilor 2 milioane de ani.

Muzeul a fost creat in 1753 printr-un Act al Parlamentului Britanic care a hotarat sa deschida primul muzeu national, public si gratuit din lume. Fiind vremuri in care Anglia functiona dupa principiul claselor sociale, vizitatorii trebuiau sa trimita o cerere pentru a avea acces in muzeu. Daca le era aprobata, li se acorda un tur privat cu un curator care le prezenta intreaga colectie disponibila. 

Din 1830, regulamentul a devenit mai permisiv si, treptat, a oferit acces tuturor doritorilor. In medie, muzeul are 6 milioane de vizitatori anual. Intrarea este gratuita, respectand legea britanica valabila pentru majoritatea muzeelor de stat.

Cladirea British Museum este o bijuterie arhitecturala care imita stilul Antic cu patru aripi ale cladirii si 43 de coloane impunatoare construite in stilul templelor grecesti. Asa cum erau gandite majoritatea cladirilor in Perioada Regentei, a fost gandita sa impresioneze prin grandoare si sa puna in evidenta obiectele din interior intr-un mod simplu dar spectaculos.

Colectia muzeului a inceput cu donatia impresionanta a omului de stiinta Sir Hans Sloane, creatorul ciocolatei-calde.

Muzeul a fost deschis in anul mortii lui Sir Hans Sloane, Presedintele Societatii Regale, care i-a donat Regelui George al II-lea o colectie impresionanta formata din 71.000 de obiecte rare: peste 40.000 de carti si manuscrise, 32.000 de monezi si medalii, plante uscate, schite si desene semnate de Albrecht Durer si antichitati din Roma Antica, din Africa, America de Nord si Sud si din Orientul Indepartat.

Colectia a fost completata de Regele George al IV-lea prin 65.000 de carti. A crescut cu donatii de la monarhi si membrii ai Curtii Regale si cu achizitii realizate atat de curatorii muzeului cat si de echipele de cercetatori trimisi special in toata lumea pentru a face descoperiri si a le aduce in Marea Britanie pentru a completa tabloul Istoriei Universale.