Teatrul National Scotian a anuntat recent premiera unui spectacol de teatru inspirat de povestea lui Dracula. Noua productie surprinde printr-o abordare neobisnuita, adaptata la contextul social actual. Toate rolurile vor fi jucate de femei sau persoane non-binare (care nu se identifica in spectrul masculin-feminin) iar Dracula va fi la randul lui non-binar (nici barbat, nici femeie.

Textul a fost scris de dramaturga scotiana Morna Pearson, regia ii apartine lui Sally Cookson iar adaptarea pentru scena va fi prezentata pe scenele din Scotia si Anglia de catre National Theatre of Scotland, intr-o coproductie cu Aberdeen Performing Arts, in colaborare cu Belgrade Theatre, Coventry.

Daca in romanul lui Bram Stoker povestea lui Dracula este plasata in Transilvania, Pearson si Cookson l-au relocat pe celebrul vampir in Aberdeenshire, in peisajele pitoresti din nord-estului Scotiei. 

Scenarista si regizoarea spectacolului — care semneaza si productia showului — au plecat de la studiile recente conform carora zona respectiva ar fi fost de fapt sursa de inspiratie a lui Bram Stoker.

La randul lui manager de teatru, Stoker era un vizitator frecvent la Cruden Bay, in Aberdeenshire si a inceput sa scrie povestea lui Dracula in 1985, cand se afla in vacanta in zona respectiva. Casa vampirului a fost inspirata de castelul Slains din apropiere.

In procesul de documentare si pregatire al noului spectacol, atat Pearson cat si Cookson au vizitat atat Cruden Bay cat si Slains, asa cum puteti vedea in imaginile de mai jos.

Piesa este in limba engleza, dar cateva dintre personaje vorbesc cu un dialect din nord-est, iar unele, printre care Mina, au dialoguri in limba dorica.

Spectacolul se numeste „Dracula: Mina’s Reckoning” si este prima data cand povestea lui Dracula este jucata in intregime de actrite de sex feminin si non-binare.

In rolurile principale joaca Danielle Jam (in rolul Minei) si Liz Kettle (in rolul lui Dracula) care s-a declarat entuziasmata sa nu il joace pe Dracula ca barbat sau ca femeie, ci mai degraba non-binar. Se va concentra pe portretizarea personajului fara a include vreo referinta la genul lui.

In toate adaptarile dupa romanul lui Bram Stoker — in filme, piese de teatru, carti, benzi desenate sau opere de arta — Dracula sau Contele Orlok este jucat intotdeauna de barbat. In acest sens, merita mentionate doua dintre cele mai celebre prestatii: interpretarea lui Christopher Lee in filmul din 1958 si cea a contelui comic din serialul TV pentru copii Sesame Street.

Scenarista Mona Pearson a declarat pentru publicatia The National: „Pana acum am fost neimplicati in ceea ce priveste genul lui Dracula. Nu a existat o declaratie in acest sens. Dracula reprezinta raul vechi de secole, care exista in afara societatii noastre.”

Cu actiunea plasata intr-un spital de psihiatrie din Aberdeenshire in 1897, noua adaptare plaseaza personajul Mina Murray in centrul actiunii.

Povestea se concentreaza pe personajul Mina Murray care in romanul original este logodnica lui Jonathan Harker, un avocat care viziteaza castelul lui Dracula din Muntii Carpati pentru a-l sfatui in legatura cu achizitionarea unei case in Anglia.

Cand Jonathan intra sub vraja contelui si incepe sa alunece in vampirism, Mina este cea care trebuie sa-l salveze si sa se alature vanatorii lui Dracula in Anglia.

Mina se refugiaza intr-un spital de psihiatrie pentru a scapa de ororile pe care le-a trait, povestind intalnirile sale cu una dintre cele mai terifiante bestii: Dracula.

Actrita Liz Kettle insista asupra faptului ca Dracula nu este protagonistul spectacolului, ci mai degraba o fantoma care apare in fundal. Insa chiar si in acest context, s-a straduit sa il faca pe vampir recognoscibil: „Am ales cu grija tot ce aveam nevoie: gheare de zece centimetri, par lung si grizonat si o mantie lunga si neagra”.

Pentru inspiratie, Kettle s-a uitat la carti de istorie si la povestile lui Vlad Tepes si ale lui Elizabeth Bathory. 

In timp ce Tepes — supranumit Vlad Dracul — a fost un conducator din secolul al XV-lea al Valahiei, un lider militar devenit infam pentru brutalitatea sa, crezandu-se ca isi impungea dusmanii in teapa, Bathory a fost o nobila din secolul al XVI-lea din regatul Ungariei care, impreuna cu patru dintre servitorii ei, a fost acuzata de uciderea a sute de fete si femei. Despre Bathory s-a scris ca facea baie in sangele fecioarelor pentru a-si mentine tineretea. Aceste zvonuri ar fi fost pornite de vasalii si vecinii ei care se temeau de puterea ei sau ii datorau bani. 

Spectacolul a avut premiera in Aberdeen pe 2 septembrie unde se va juca pana pe 9 septembrie. Ulterior va pleca in turneu la Glasgow, Stirling, Inverness, Dundee, Edinburgh, Coventry si Liverpool. Mai multe despre programul prestatiilor si bilete gasiti aici.

Daca in Romania ar putea parea aproape socanta o astfel de adaptare pentru scena, in Marea Britanie nu este un lucru anormal.

De exemplu, profesorii din marile universitati englezesti si scotiene sunt instruiti ca atunci cand vorbesc prima data cu studentii lor sa le spuna care este genul lor si ce pronume sa foloseasca acestia cand li se adreseaza. Si in acelasi timp, dascalii trebuie sa ii intrebe pe studenti ce gen si-au asumat ei pentru a li se adresa corespunzator.

In acelasi timp, rescrierea povestii lui Bram Stoker are un puternic element de noutate — fiind o premiera in acest sens — si se inscrie intr-o serie mai larga de filme si spectacole de teatru care reinterpreteaza momente istorice si personaje fictive dupa normele sociale actuale.

Un exemplu recent vine din partea celebrului teatru londonez Shakespeare Globe care a prezentat povestea Sfintei Ioana d’Arc, intr-o productie regizata de romanca Ilinca Radulian.

Spectacolul o prezinta pe eroina franceza ca un personaj „queer”, non-binar, care nu se identifica nici ca femeie, nici ca barbat, genul ei sexual fiind inafara spectrului normativ. Initiativa a atras numeroase critici din partea organizatiilor pro-feministe dar si a unor asociatii care promoveaza interesele credinciosilor catolici, Ioana d’Arc fiind, inainte de toate, o sfanta catolica.

Mai jos puteti citi despre influenta pe care povestea lui Dracula o are in continuare asupra culturii pop.