Efectele utilizarii prelungite a ecranelor in copilarie au fost studiate pe larg in ultimii ani, iar dovezile indica faptul ca timpul excesiv petrecut in fata ecranelor este daunator atat pentru dezvoltarea neurologica, cat si pentru socializare. Acest lucru se datoreaza, printre altele, faptului ca acestea ne fac sa ne deconectam de mediul inconjurator, ceea ce duce la dependente foarte reale care necesita adesea interventia unui profesionist in domeniul sanatatii mintale.

In plus, utilizarea ecranelor poate provoca tulburari de invatare neurocognitiva in etapele timpurii de formare a personalitatii in copilarie. Dar, mai presus de toate, timpul excesiv petrecut in fata televizoarelor, a jocurilor video, a telefoanelor mobile si a tabletelor in timpul copilariei si al adolescentei duce la un stil de viata sedentar. De fapt, exista deja o legatura dovedita intre utilizarea excesiva a ecranelor si cresterea sedentarismului in randul copiilor.

Acum, la toate aceste motive pentru limitarea timpului petrecut de copii in fata televizoarelor, a jocurilor video si a telefoanelor mobile se poate adauga o noua dimensiune.

Potrivit unui nou studiu, condus de Andrew Agbaje de la Universitatea din Finlanda de Est din Kuopio si prezentat la Congresul Societatii Europene de Cardiologie 2023, copiii sedentari prezinta un risc crescut de afectiuni cardiace la inceputul vietii adulte.

Cu alte cuvinte, inactivitatea in timpul copilariei ar putea pregati terenul pentru atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale mai tarziu in viata, chiar daca greutatea si tensiunea arteriala sunt in limitele normale.

Cercetarea a analizat efectele cumulative ale sedentarismului asupra inimii, pornind de la datele din Children of the 90s, un studiu multigenerational de referinta, unic prin amploarea si profunzimea domeniului de aplicare. Acesta a urmarit sanatatea si stilul de viata a 14.500 de copii nascuti in 1990 si 1991 pana in viata lor de adult.

Dintre copiii inclusi in studiu, 766 -55% dintre ei fete si 45% baieti- au fost rugati la varsta de 11 ani sa poarte un ceas inteligent care le-a monitorizat activitatea timp de sapte zile. La varsta de 15 ani li s-a cerut sa repete acest lucru, iar apoi din nou la 24 de ani. In paralel, a fost efectuata o analiza ecocardiografica a ventriculului stang al fiecarui subiect la 17 si 24 de ani, care a fost apoi ajustata in functie de inaltime, sex, tensiune arteriala, grasime corporala, consumul de tutun, activitate fizica si statutul socio-economic.

Rezultatele au indicat ca la varsta de 11 ani subiectii erau sedentari in medie 362 de minute pe zi. In adolescenta (15 ani), acest lucru a crescut la 474 de minute pe zi, iar apoi a urcat la 531 de minute pe zi la varsta adulta (24 ani). Timpul de sedentarism a crescut in medie cu 2,8 ore pe zi pe parcursul celor 13 ani de studiu. O mare parte din acest timp sedentar a fost petrecut in fata ecranelor.

Cel mai grav este ca ecocardiografia a inregistrat o crestere a greutatii inimii in randul tinerilor care se corela direct cu timpul petrecut in sedentarism. Odata intrati la varsta adulta, acest lucru a crescut probabilitatea de a suferi atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale.Aceasta relatie directa intre timpul de inactivitate acumulat si afectarea inimii a fost independenta de greutatea corporala si de tensiunea arteriala.

Pana in prezent, este cunoscut faptul ca sedentarismul creste riscul de afectiuni metabolice (cum ar fi obezitatea si diabetul de tip 2), boli neurodegenerative si boli cardiovasculare la adulti.

Noul studiu arata ca un comportament sedentar la o varsta foarte frageda – in special timpul petrecut fara restrictii in fata ecranelor – poate duce la o aparitie mai timpurie a bolilor cardiovasculare la varsta adulta.Din acest motiv, este extrem de important ca parintii sa-i incurajeze pe copii si adolescenti sa faca mai multa miscare si sa limiteze timpul pe care il petrec uitandu-se la televizor sau utilizand retelele de socializare si jocurile video.

Duceti-va copiii la sport, iesiti cu ei in parc, faceti jocuri in aer liber care implica cat mai multa miscare, mai ales intr-o tara ca a noastra unde orele de educatie fizica din scoala nu sunt foarte valorizate si sunt transformate adesea in ore de stiinta – matematica, fizica, romana.