Starul pop taiwanez Jay Chou a curatoriat recent o licitatie pentru Christie’s care a inclus lucrari de arta avangardista finalizate dupa 2000, anul in care Chou si-a lansat albumul de debut. Licitatia s-a numit in mod sugestiv “Post-Millennium Evening Sale”, a avut loc ieri la Hong Kong si l-a avut ca vedeta principala pe romanul Adrian Ghenie.

Dintre cele 28 de loturi oferite, 25 au fost adjudecate, generand o rata de vanzare de 89% si o valoare totala de 15,2 milioane de dolari SUA. Mai mult de o treime din aceasta suma a fost obtinuta de lucrarea “Ochi fara pleoape” (Lidless Eye”) a artistului roman.

Opera lui Ghenie a fost achizitionata pentru un pret final de 5,5 milioane de dolari, aproximativ 5 milioane de euro.

“Ochi fara pleoape” este un portret de mari dimensiuni (185 x 170 cm) realizat in ulei pe panza si pictat in perioada 2016-2019. 

In ciuda faptului ca a fost cea mai spectaculoasa tranzactie a licitatiei Christie’s, suma obtinuta in urma vanzarii se situeaza in limita inferioara a estimarilor specialistilor, un aspect care arata ca popularitatea lui Ghenie stagneaza momentan. 

In ultimii doi ani, artistul roman se bucura de o popularitate ridicata in randul colectionarilor asiatici insa europenii si americanii nu mai arata acelasi entuziasm pentru picturile si colajele lui, cel putin in randul licitatiilor de arta publice. Se stie ca exista o multime de colectionari care achizitioneaza lucrari direct de la galeriile care il reprezinta pe acesta in Europa si SUA.

In ceea ce priveste “Lidless Eye”, aceasta apartine seriei de lucrari de referinta a lui Ghenie, in care acesta face referire la iconicul “Autoportret al lui Vincent van Gogh”.

De la cei influenti (Charles Darwin, Vincent van Gogh si Marcel Duchamp) la cei notorii (Hitler, Lenin si Stalin) si la cei populari (Elvis, Stan Laurel si Oliver Hardy), Ghenie i-a pictat atat pe cei faimosi, cat si pe cei infami. Dintre acestia, autoportretele sale centrate pe opera lui Van Gogh formeaza un pilon important in dialogul pe care artistul in varsta de 46 de ani il poarta atat cu istoria artei, cat si cu istoria globala contemporana.

“Ochi fara pleoape” este bazat pe unul dintre ultimele autoportrete ale lui Van Gogh, aflat in colectia Musée d’Orsay din Paris. Titlul lucrarii face referire la faptul ca un ochi fara pleoape este un ochi mereu deschis, mereu vigilent.

Ghenie nu se refera doar la Van Gogh ci si la o serie de alte surse artistice, de la clar-obscurul picturii baroce, la intensitatea psihologica a portretelor lui Francis Bacon si la suprafetele picturale ale lui Gerhard Richter.

Fascinatia lui Ghenie pentru Van Gogh a inceput in copilarie cand artistul nascut si crescut in Baia Mare a descoperit doua lucrari ale acestuia intr-o revista.

In copilarie, Ghenie a fost captivat de iconicele picturi cu floarea-soarelui ale lui Van Gogh si fascinat de povestea marelui artist, de lupta acestuia cu boli mintale. Prima interactiune cu operele lui a avut loc printr-un articol de revista intitulat „Viata tragica a lui Vincent van Gogh”. 

Lipsa cartilor de arta in casa lui Ghenie a facut ca imaginile din aceasta revista sa ramana cu el ani de zile. Pe coperta era o reproducere in culori stridente a picturii “Floarea-soarelui” a lui Van Gogh, in timp ce articolul in sine ilustra o imagine alb-negru a autoportretului lui Van Gogh din 1889 din Muzeul d’Orsay din Paris. 

In 1998, cand a vizitat muzeul francez pentru prima data, intalnirea lui Ghenie cu autoportretul lui Van Gogh l-a afectat profund. Ulterior, a explorat diferite deconstructii si reconstructii ale genului portretistic pornind de la imaginea geniului olandez. 

Artistul a declarat ca “Nu poti inventa o pictura de la zero; lucrezi cu o intreaga traditie. Limbajul pictural al secolului XX, de la colajele lui Kurt Schwitters la picturile pictate in picaturi ale lui Jackson Pollock, constituie o gama de posibilitati pe care le folosesc pentru a crea o pictura figurativa transistorica – o pictura a imaginii ca atare, a reprezentarii.”

In practica sa artistica, Ghenie cauta sa abordeze modul in care evenimentele din trecut se infiltreaza, au impact si bantuie prezentul. 

Artistul a declarat ca „Nu este o problema de imagine. Ma intereseaza in special starea de exceptionalitate care caracterizeaza viata de zi cu zi in regimurile totalitare, nu doar in comunism. In astfel de circumstante, totul este distorsionat. (…) Nu sunt un pictor de istorie. Dar sunt fascinat de ceea ce s-a intamplat in secolul al XX-lea si de modul in care continua sa modeleze prezentul. Nu ma simt obligat sa spun lumii acest lucru, dar pentru mine secolul XX a fost un secol al umilintei – si prin pictura mea incerc inca sa inteleg acest lucru”.

Anul trecut, tot la Hong Kong, a fost stabilit recordul mondial pentru pentru vanzarea publica a unei lucrari semnate de Ghenie: 10,4 milioane de dolari pentru Pie Fight Interior 12 (2014).

Lucrarea lui Adrian Ghenie „Pie Fight Interior 12” a fost vanduta anul trecut pentru suma de 10.371.116 dolari, aceasta fiind un nou record al artistului, a anuntat casa de licitatie Christie’s. In plus, tranzactia marcheaza si cea mai bine vanduta lucrare a unui artist roman in viata.

Totodata, si casa de licitatii Sotheby’s a vandut o lucrare semnata de Adrian Ghenie anul trecut, „Degenerate Art”, ulei pe panza realizat in 2016 de artist. Lucrarea stabilise un record de licitatie pentru artistul roman, fiind vandut pe 19 mai 2022 pentru 9.286.700 de dolari, dupa ce fusese estimat intre 7 si 10 milioane de dolari.

Estimarile initiale ale lucrarii „Pie Fight Interior 12” – „Bataie cu placinte interior 12” erau intre 8,8 si 13 milioane de dolari. Este considerata una dintre capodoperele lui Ghenie.

In timp ce alte lucrari din seria „Batailor cu placinta” sunt mai emotionante, deseori de dimensiunea unui portret cu barbati a caror chipuri sunt acoperite cu impasto substantial, seria „Pie Fight Interior” creata intre 2012 si 2014 prezinta tema la o scara mult mai cinematografica si mai sofisticata. Are 3,5 metri latime si 3 metri inaltime si este cea mai mare panza pe care a pictat Ghenie pana acum.

Tema este inspirata din comedia „In the Sweet Pie and Pie” din 1941 regizata de Three Stooges si prezinta o femeie imbracata intr-o rochie galbena si coafura eleganta care isi indeparteaza placinta (sau vopsea) de pe chipul ei. 

Lucrarea examineaza diferitele lentile artificiale prin care ne vedem prezentul si trecutul si transmite puterea seducatoare a iluziei si dificultatea oamenilor de a vedea realitatea ascunsa in spatele unor valuri de diplomatie, fantezie si neintelegeri. 

Artistul nascut in Baia Mare in 1977 a devenit unul dintre cei mai bine cotati artisti contemporani, Adrian Ghenie a stabilit un nou record de vanzari pentru pictorii romani si a creat un interes urias al pietei de arta vestice catre creatiile autohtone.

Adrian Ghenie a studiat la Universitatea de Arte si Design din Cluj Napoca unde a fondat Galeria Plan B (impreuna cu Mihai Pop, coleg de facultate) pentru a-si promova creatiile. In prezent, artistul este stabilit in Berlin.

Cel mai des, langa descrierile lucrarilor lui Adrian Ghenie se afla numele lui Ceausescu si influenta pe care a avut-o regimul opresiv sub care si-a petrecut primii 12 ani de viata. Picturile includ numeroase referinte la liderii comunisti, nazisti si figurile autoritare care au devenit fantome in tabloul „Boogeyman” vandut cu 5,7 milioane de euro.

Dictaturile comuniste au functionat prin distorsionarea si exagerarea faptelor istorice, iar Ghenie a folosit pictura ca un mod de investigatie pentru a face diferenta intre povestea oficiala si perspectiva personala.

Lucrarile lui se afla in colectiile unor institutii culturale renumite precum Centre Pompidou din Paris, Muzeul Hammer din Los Angeles, SMAK din Ghent, Long Museum din Shanghai sau Muzeul de Arta Moderna din San Francisco. In 2015 a facut parte Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia prin „Darwin’s Room”. 

Mai jos puteti descoperi cele mai bine vandute lucrari ale sale de pana acum dar si succesul urias de care Ghenie s-a bucurat in Hong Kong in ultimii 2 ani.