Anna Ogilvy, o tânără scriitoare promițătoare, comite o crimă dublă în somn, după care rămâne adormită. Suferă de o tulburare psihosomatică rară, cunoscută drept „sindromul resemnării”, și singura ei speranță e Benedict Prince, un psiholog criminalist care ar putea rezolva cazul și ar putea-o trezi ca să fie judecată. Numai Anna știe adevărul, dar numai Benedict știe cum să-l afle. Și sunt amândoi puși în pericol de ceea ce află.

Un concept irezistibil, pus în practică minunat — cu siguranță va fi unul dintre cele mai bune thrillere ale anului. LEE CHILD

Când ai luat cartea în mână, nu mai ai cum s-o lași. Un thriller cu multe planuri și melodramatic ca anvergură și tensiune. KIRKUS REVIEWS

Blake nu le permite niciun moment nici cititorului, nici eroului său să stea liniștiți, producând întorsături de situație una după alta. Finalul o să-i șocheze probabil până și pe fanii versați de thrillere. PUBLISHERS WEEKLY

Matthew Blake locuiește la Londra și, înainte să devină scriitor, a lucrat ca scenarist la BBC, ITV Studios și studiouri independente. A studiat engleza la Durham University și Merton College, Oxford, și a fost cercetător și autor de discursuri pentru Parlamentul britanic. Îl puteți urmări la matthew-blake.com.

Cartea Anna O e parte din colecția Fiction Connection. Crime (Editura Trei), traducere Alunița Voiculescu,  si o puteti cumpara de aici.

foto credit Pete Bartlett

FRAGMENT:

E povestea pe care timpul n‑a uitat‑o. Ceea ce este ciudat, având în vedere câte alte titluri — crimă, scandal, tot ce vrei — vedem în zilele noastre şi le uităm până după‑amiază. Oamenii urmăresc cu orele un subiect pe reţelele sociale, apoi e ca şi cum ar dispărea de pe faţa pământului. Uneori, Lola calculează câte alte crime au avut loc în cei patru ani de la fatidica noapte de la Fermă. Sute, mii chiar, peste tot în lume. Dar niciuna nu apăruse pe atâtea prime pagini ca ea.

Nu, dintotdeauna Anna O a avut ceva aparte, unic.

E morbid, pe bune. Lola e prima care recunoaşte asta. Mai întâi, au fost grupurile de Facebook, apoi canale mai serioase, criptate, atunci când grupurile publice au fost sparte. Acum există comunităţi pe orice fus orar: @DreptatePentruFrumoasaAdormită, @AlăturiDeAnnaO, @Trezeşte_te_Anna, @FermaAdevărul. Lolei îi place să se insinueze anonim în toate, apoi să iasă. Dar ce e prea mult poate dăuna creierului.

Azi, însă, ar putea fi un punct de cotitură, cea mai tare postare a ei de până acum. Cea care o bucură cel mai tare. Îşi termină tura, se curăţă de rămăşiţele unei alte zile plictisitoare şi se dedică pasiunii ei reale. Lola deschide YouTube, caută canalul Birkbeck şi termină de urmărit ultima prelegere: Psihologia şi somnul: O introducere — Dr Benedict Prince, Profesor Asociat Invitat la Birkbeck, Universitatea Londra.

Dă mai tare şi ascultă atent:

„În medie, o persoană petrece 33 de ani din viaţă dormind. În vechime, se credea că somnul e un fel de moarte. Poeţii l‑au elogiat ca pe o a doua viaţă. Există o întreagă lume a somnului la care societatea contemporană de‑abia se raportează. Dar oare ce se petrece cu adevărat în timp ce dormim? Şi, cel mai important, de ce la trezire nu ne putem aminti ce s‑a întâmplat?“

E bun. Chiar trebuie să recunoască asta. Îi aminteşte de Robin Williams în Cercul poeţilor dispăruţi. Dr Prince este tuns la modă, cu părul blond‑cenuşiu ras în părţile laterale. Preferă cămăşile albastre, deschise la gât, pantaloni chino închişi la culoare şi o varietate de mocasini, de zici că participă la selecţiile pentru ultimul documentar BBC de popularizare a ştiinţei. După părerea ei, este arătos în felul acela adorabil de bibliotecar şmecher şi sexy, cu un zâmbet simetric şi pomeţi evidenţiaţi. Probabil că are o groază de admiratoare la cursuri.

Continuă să asculte. Glume despre Freud. Alte glume despre Freud. Îi întreabă pe studenţi cât dorm, care dintre ei doarme prea mult sau prea puţin, chiar şi cine cu cine doarme împreună. Încheie cu o ultimă glumă despre Freud — evident —, iar Lola închide înregistrarea. Se întoarce la redactarea noii ei postări.

Da, aceasta va fi Postarea. E sigură. Chiar s‑a dat drept reporter pe teme de sănătate de la Mail mai devreme, să‑i întărâte puţin pe cei de la Abaţie — un mic tertip pentru a‑i induce în eroare. Nimeni nu o va mai putea opri de acum înainte.

Urmează obişnuita rutină pre‑publicare a Lolei. Mai întâi îşi face o cană de ceai verde, se răsfaţă cu un biscuit tras în ciocolată, după care se întoarce la laptop pentru ultima recitire. Postările altora sunt înţesate de greşeli gramaticale. Pentru Lola a fost mereu o chestiune de mândrie faptul că postările @Suspect8 sunt scrise perfect. Chiar dacă engleza nu a fost niciodată materia ei preferată la şcoală, fiind mai degrabă orientată spre ştiinţe. Dar Lola nu are deloc toleranţă pentru neglijenţă. Nu este unul dintre lunaticii ăia din blogosfera conspiraţionistă, nici vreo obsedată de cazul de crimă Anna O. E posibil ca publicul ei să fie format din astfel de oameni, dar toată lumea ştie că ea e deasupra acestor lucruri.

Citeşte cu atenţie, parcurgând fiecare rând în căutarea greşelilor şi a neclarităţilor:

POSTARE NOUĂ: UN CHIPEŞ PRINŢ A FOST CHEMAT PENTRU FRUMOASA ADORMITĂ

Salutare tuturor, un mic update pentru voi. A ajuns la urechile @Suspect8 că în cazul preaiubitei noastre Anna O s‑a înregistrat de curând o turnură surprinzătoare. Vă anunț că a fost cooptat un nou expert britanic în somn, care se numeşte — ironia ironiilor — Dr Benedict Prince5. Mai jos găsiţi linkul ultimei sale prelegeri pe tema teoriei somnului şi a legăturii acesteia cu comportamentul criminal. Momentul nu e ales întâmplător. Ştim că în curând se va închide cazul din punct de vedere legal. Pare că autoritățile au hotărât să o readucă la viaţă pe Anna O prin orice mijloace, pentru a o putea pune apoi în boxa acuzaţilor pentru un verdict. E nebunie sau nu? Dr Prince a scris despre puterea muzicii şi a culturii de a‑i trezi pe bolnavii afectați de sindromul resemnării. Pare să fie ultimul cartuş al autorităților. Anna este în pericol şi noi trebuie să facem tot posibilul să o salvăm.

Lola învăţase în timp că postările scurte sunt cele mai bune. Misterul este cel mai eficient. Fanaticii din grup o vor bombarda cu întrebări. Apoi postarea va fi distribuită pe alte platforme. Poate adăuga detalii oricând după aceea. Cel mai bine e să îi lase înfometaţi.

De aceea şi‑a ales această identitate online, la urma urmei. Lola are ceva ce nu mai are nimeni. Toate relatările oficiale ale cazului Anna O arată că la Fermă, în noaptea crimei, s‑au aflat opt suspecţi: Anna Ogilvy (suspectul principal), Emily Ogilvy (mama), Richard Ogilvy (tatăl), Theo Ogilvy (fratele), Melanie Fox (directorul Fermei), Owen Lane (îngrijitorul), Danny Hudson (un intern) şi Lola Ridgeway (consultant pe probleme de sănătate şi siguranţă). Toţi fuseseră interogaţi în timpul anchetei. Toţi fuseseră eliminaţi de pe lista de suspecţi a poliţiei.

Dar nu toţi plecaseră cu mâna goală. Lola îşi ia din nou caietul şi îl răsfoiește până la capăt. Comoara ei. Sfântul Gral al tuturor adoratorilor acestui caz, cules din Cabana Albastră înainte de sosirea poliţiei. Izvorul tuturor detaliilor incitante şi al indiciilor pe care le plantase în aceşti patru ani. Se uită la ultima notiţă şi la scrisul de mână minunat, înclinat, cu cerneală negru‑tăciune, aproape identic cu cel dinainte. Stilou cu cerneală, nu pix cu pastă sau gel. Înflorituri elegante, caligrafice pe fiecare rând scris ordonat. Lola inspiră mirosul paginilor. Acest caiet îi aparţine acum.

Lasă jos caietul şi termină de revizuit postarea, uşor ezitantă. Apoi apasă pe Postează. Aşteaptă ca sistemul criptat să facă ce are el de făcut, apoi îşi vede publicată noua postare. Se întoarce la caiet, aşa cum face mereu, pregătită să se piardă din nou în paginile lui. Nu e un caiet oarecare.

Este jurnalul Annei.

Nu are sens să doarmă în noaptea asta. Întotdeauna e cineva treaz, undeva, în lume. Şi habar n‑au cine se află cu adevărat printre ei. Nu doar un simplu blogger, nicidecum. Nici vreun ratat amărât cu ambiții imaginare de Sherlock.

Ea e diferită. Specială. Indiciul este în numele contului ei.

@Suspect8.

Pentru că Lola a fost la Fermă în acea noapte. Și ştie cine e vinovat.