Deseori se spune ca muzica poate fi un medicament puternic pentru suflet. Insa cercetarile recente arata ca are efecte benefice si asupra creierului. 

Pe masura ce organismul imbatraneste, este esentiala mentinerea unei lumi mentale active si variate pentru pastrarea capacitatilor cognitive. Un studiu realizat in Marea Britanie, publicat recent in International Journal of Geriatric Psychiatry, a constatat ca interpretarea muzicala ajuta oamenii varstnici, fara diagnostic de dementa, sa ramana ageri in ceea ce priveste abilitatile lor mentale. 

Cercetarea aduce un nou argument pentru incurajarea unor programe muzicale accesibile ca initiative de sanatate publica.

Studiul a pornit de la ipoteza ca acumularea deficitelor cognitive asociate varstei poate duce la deficienta cognitiva usoara si dementa. Este o problema tot mai raspandita care afecteaza calitatea generala a vietii.

Mentinerea creierului activ in timpul vietii a fost asociata cu o rezerva cognitiva crescuta, reducand astfel riscul de deteriorare cognitiva la varste inaintate. Cercetarile anterioare au identificat o potentiala legatura intre muzicalitate si cognitie.

Oamenii de stiinta de la Universitatea din Exeter au analizat date de la 1.100 de persoane cu varsta de peste 40 de ani, varsta medie fiind de 68 de ani. Studiul a observat datele privind functionarea creierului — ca parte a unei cercetari mai ample care isi propune sa identifice mai clar motivele pentru care se dezvolta dementa — si efectele pe care le au cantatul la un instrument, cu vocea, lectura partiturilor muzicale si ascultarea muzicii ca activitate recreationala.

Cercetatorii au comparat datele cognitive ale celor din studiu care s-au implicat intr-un fel sau altul in muzica in viata lor, cu cele ale celor care nu au facut-o niciodata. Rezultatele sugereaza ca practicarea muzicii poate ajuta la mentinerea sanatatii creierului, aducand rezultate mai bune pe masura ce creierul imbatraneste. 

In ceea ce priveste persoanele care asculta muzica dar nu o practica, s-au observat efecte benefice si in cazurile respective, dar efectul nu a fost la fel de considerabil.

Rezultatele lor au aratat ca persoanele care au cantat la instrumente muzicale au beneficiat cel mai mult de aceste efecte, un fapt care se datoreaza „multiplelor cerinte cognitive” ale activitatii, in special pentru persoanele ajunse la varsta a treia.

De exemplu, cantatul la pian sau la instrumente cu clape pare a fi deosebit de benefic, in timp ce instrumentele de alama si de suflat din lemn au fost si ele bune. Iar beneficiul observat in cazul cantatului cu vocea ar putea fi in parte din cauza aspectelor sociale cunoscute de a fi intr-un cor sau intr-un grup, spun cercetatorii.

Anne Corbett, autoarea principala a studiului, a declarat pentru BBC: “Pentru ca avem teste cerebrale atat de sensibile pentru acest studiu, suntem capabili sa analizam aspecte individuale ale functiei cerebrale, cum ar fi memoria pe termen scurt, memoria pe termen lung si rezolvarea problemelor si modul in care implicarea in muzica afecteaza acest lucru.”

In ceea ce priveste citirea partiturilor, Corbett a adaugat ca „Creierul nostru este un muschi ca orice altceva si trebuie exersat, iar a invata sa citesti muzica este un pic ca si cum ai invata o limba noua, este o provocare”. 

Ea a opinat asupra valorii educatiei muzicale, care chiar si mai tarziu in viata merita sa fie preluata, in ciuda faptului ca simpla practicare a muzicii nu poate garanta evitarea dementei. Insa se recomada includerea educatiei muzicale in programele de sanatate publica, in special pentru persoanele varstnice. S-au observat efecte foarte bune asupra oamenilor care incep sa invete sa cante la un instrument dupa varsta mai inaintata.

„Mesajul se refera la modul in care oamenii isi pot reduce in mod proactiv riscul de declin cognitiv sau de dementa si la faptul ca se pot gandi cu adevarat sa se implice in muzica ca o modalitate de a atinge aceste obiecte. Acest studiu sugereaza ca ar putea face parte dintr-o abordare mult mai ampla a stilului de viata pentru a imbunatati sanatatea creierului pe masura ce imbatranesti.”, a completat Prof. Corbett.