Nicoleta Lefter “Ii multumesc mamei mele pentru ca a avut incredere in talentul meu si pentru ca are forta de a se adapta la orice mediu”
Nicoleta Lefter este actrita a Teatrului Odeon unde o puteti vedea in “Sentimentul fragil al sperantei”, scenariul si regia Carmen Lidia Vidu, “Am avut o Livada”, de Yann Verburgh, “Neliniste”, regia Bobi Pricop. A jucat in multe dintre spectacolele lui Radu Afrim (“Inimi Cicatrizate”, “Cata speranta”, “Family Affair”), Andrei Serban (“Spovedanie la Tanacu”, “Soldatul de Ciocolata”) sau Andrei si Andreea Grosu (“Jocul de-a vacanta”, “Pescarusul”).
In film ati vazut-o in “Dupa Dealuri” (regia Cristian Mungiu) , “Babardeala cu bucluc sau porno balamuc” (regia Radu Jude), “Povestea unui pierde vara” (regia Paul Negoescu), “Tinerete fara tinerete” (regia Francis Ford Coppola) sau in serialul HBO, “Ruxx”.
Ce a zis mama ta cand i-ai spus ca dai la teatru?
Maica-mea a mers cu mine la Iasi sa dau examen la Facultatea de Teatru, a stat cu mie pe holurile facultatii impreuna cu ceilalti participanti la examen. Nu stia ce repertoriu pregatisem ca nu ii spusesem dar era convinsa ca am talent si ca sigur o sa ma placa comisia. Mama mea a avut intotdeauna incredere in mine ca actrita si asta m-a ajutat mult in cariera mea, in schimb nu are incredere in mine ca om, ca ma descurc in viata. Si aici ma refer la faptul ca se ingrijoreaza totdeauna daca am mancat ce trebuie, daca fumez prea mult, daca nu dorm, ca nu stiu sa calc o camasa sau ca arat uneori obosita. Mama isi face tot timpul griji pentru mine, chiar si acum cand am 40 de ani, ea ma vede tot ca pe un copil.
Ti-a vazut spectacole/ filme/ emisiunile la tv? Care? Si ce opinie a avut…
Inca vine la premierele spectacolelor mele si e bucuroasa si mândra de mine, are observatii legate de decor si de costume, alteori imi reproseaza ca nu stau dreapta pe scena indiferent ca poate asta e atitudinea fizica a personajului.
Alteori zice ca nu a inteles nimic din text,ca nu se intelege povestea si ca i-ar placea sa fie lucrurile mai simplu spuse. Ma mai intreaba când am sa mai joc in comedii. Ii plac teribil comediile si mie de altfel, am incercat sa ii explic ca e mai complicat sa faci comedie si ca nu oricine reuseste.
Mama plange usor cand ne certam pe diferite teme educationale si e incapatanata, curajoasa in a -si exprima parerile si nu m-a alintat niciodata dar cateodata imi mai zice” ce frumoasa erai pe ecran sau pe scena” si eu interpretez aceste vorbe ca pe un alint. Le face placinte si gogosi colegilor. Acum de 9 Martie a facut sute de mucenici colegilor de la teatru; e semnul ei de apreciere si iubire. Mama isi exprima afectiunea si aprecierea fata de mine, fata de teatru si fata de colegi mei gatind.
Pentru ce i-ai multumi mamei tale, ceva care iti este util acum in meseria pe care o ai…
Ii multumesc mamei mele ca a avut incredere in talentul meu si pentru ca are forta de a se adapta la orice mediu si asta ii da tinerete!