Un nou studiu al Universitatii din Bristol, din Marea Britanie, constata ca sentimentul de fericire personala poate fi obtinut prin intermediul unor obiceiuri exersate constant, in mod constient.

Concluziile fac parte dintr-un program demarat in 2018 in cadrul cursului “Stiinta fericirii” care s-a straduit sa ii ajute pe studenti sa atinga un sentiment de bunastare. Rezultatele arata ca daca o persoana continua sa puna in practica obiceiurile care aduc senzatia de fericire, efectul poate fi de lunga durata.

Alte institutii de invatamant din lume au programe similare, dar acest studiu din Bristol este primul care urmareste succesul pe termen lung al unor astfel de practici.

In cadrul studiului au fost chestionati 228 de studenti care au urmat unul dintre cursurile de “psihologie pozitiva” ale universitatii din Bristol in ultimii ani.

Studentii au raportat o imbunatatire cu 10% pana la 15% a starii lor de bine imediat dupa ce au urmat cursul. Insa cercetatorii au constatat ca 51% din grup – 115 studenti – si-au mentinut atitudinea pozitiva continuand sa practice in anii urmatori instrumentele pe care le-au invatat in cadrul cursului. 

O concluzie scurta ar fi ca fericirea nu vine dintr-un singur lucru, tine de mai multi pasi si este dependenta de exersarea pasilor respectivi sub forma unui antrenament. Practic, ne antrenam mintea sa simta fericirea pe termen lung. 

Dr. Bruce Hood, autorul principal al studiului si autor al cartii “The Science of Happiness: Seven Lessons for Living Well,”, a identificat sapte trucuri ale fericirii pe care le preda in cadrul cursului “Stiinta fericirii”: efectuati acte de bunatate si generozitate, cresteti numarul conexiunilor sociale — inclusiv initierea de conversatii cu persoane pe care nu le cunoasteti —, bucurati-va sau delectati-va de fiecare experienta in parte, puneti in lumina evenimentele si aspectele pozitive ale zilei, faceti exercitii fizice, explorati diferite tehnici de meditatie prin care sa invatati sa traiti in prezent si exersati sentimentul de recunostinta, multumindu-va atat dvs dar mai ales celor din jur. 

“Trucurile” elaborate de Dr. Hood au in mare parte legatura cu schimbarea perspectivei asupra vietii si a starii pe termen scurt si lung. 

„Continutul cursului implica informatii despre conceptiile gresite despre fericire si intelegerea prejudecatilor noastre cognitive. Intentia a fost ca, la sfarsitul cursului, studentii sa aiba o intelegere bine conturata a diversilor factori care pot contribui la propria lor bunastare, mai degraba decat o lista de activitati „de facut. Trucurile modifica sentimentul de sine de la unul excesiv de egocentric, care se concentreaza si rumega asupra problemelor si pozitiei noastre in viata, la alocentrism – ca parte a unei retele conectate si interrelationate cu ceilalti si cu lumea in general”, a declarat Dr. Hood pentru Medical News Today.

Potrivit studiului, implementarea acestor schimbari pune problemele noastre in perspectiva, facandu-le sa para mai putin coplesitoare. Si in acelasi timp, ne invata sa ne bucuram de beneficiile sprijinului si ale conexiunii cu ceilalti.

Neurobiologul Dr. Tobias Esch, care nu a fost implicat in studiu si care a cercetat la randul lui aspectele neurologice ale fericirii, a fost de acord cu concluziile venite din Bristol: „Cred cu tarie ca fericirea, in general, nu este nici privata, nici egoista, nici exclusiv hedonista.”

Dr. Esch a descris o parte din ceea ce se intampla in creier atunci cand apare un sentiment de fericire: „Sistemul de recompensa al creierului intra in functiune. Recompensa si motivatia cresc, la fel ca si fericirea/starile de bine. De asemenea, se reduce stresul.”

Potrivit psihologului Christopher Peterson, psihologia pozitiva este “studiul lucrurilor care fac viata sa merite sa fie traita”.

Dr. Hood isi bazeaza studiile pe activitatile psihologiei pozitiva si sustine: “inclusiv psihedelicele, pe care le abordez pe scurt in cartea mea, par sa atenueze activitatea circuitului implicit (n.r. un circuit din creier care construieste imagini despre noi insine si despre ceilalti.). Circuitul implicit devine excesiv de activ atunci cand nu ne concentram asupra unei sarcini si este asociat cu ruminatia negativa.”

De exemplu, in materialele de curs se sustine ca simpla prezenta in natura ne ajuta sa oprim circuitul implicit. 

Dr. Hood a spus ca urmatorul sau set de studii va investiga de ce acesti studenti nu si-au pastrat sentimentul de bunastare, dincolo de incetarea evidenta a exersarii obiceiurilor asociate fericirii. 

Momentan, statisticile arata ca “30% pana la 40% din tendinta cuiva de a fi fericit are legatura cu genele si hardware-ul cerebral. Doar 5% pana la 10% din prezenta sau lipsa fericirii are legatura cu evenimente sau influente externe. Iar intre 50% pana la 60% din mentinerea unui sentiment de bunastare provine din munca interna: luarea de perspective si, exersarea constanta. Fericirea este o decizie”, potrivit Dr. Esch.

Studiul a fost publicat in Higher Education, poate fi accesat aici.