Acum avem pe Netflix o mini serie dupa un roman celebru care a mai fost ecranizat de cateva ori in ultimii 50 de ani: Ripley.

Filmata in alb negru cu o estetica care aminteste si de filmele italiene noir, dar si de filmele lui Hitchcock,  miniseria il prezinta pe  Tom Ripley (Andrew Scott), un escroc care se descurca prin mici smecherii la inceputul anilor ’60 in New York si este angajat de un om bogat sa calatoreasca in Italia pentru a incerca sa-si convinga fiul sa se intoarca acasa. Acceptarea slujbei de catre Tom este primul pas intr-o complexa poveste de viata, plina de inselaciune, frauda si crima. Serialul dramatic in serie limitata se bazeaza pe cartea Patriciei Highsmith, bestsellerul Talentatul domn Ripley.

Publicul este familiarizat cu subiectul mai ales pentru ca adaptarea cinematografica din 1999, regizata de Anthony Minghella, este atat de indragita, cu Jude Law si Gwyneth Paltrow in rolul lui Dickie si Marge si cu Mat Damon in ipostaza lui Ripley.

Stephen Zaillian, scenaristul si regizorul, si Robert Elswit, directorul de imagine, sunt amandoi castigatori ai premiului Oscar, iar protagonistul Andrew Scott este un exceptional actor de teatru si film, pe care l-ati putut remarca in Fleabag sau Black Mirror si care recent a fost protagonist, la Londra, in spectacolul exceptional Vanya, unde interpreteaza toate rolurile din Unchiul Vania, piesa lui Cehov.

Zaillian a castigat Oscarul pentru ca a scris „Lista lui Schindler”; Elswit a castigat pentru cinematografia filmului „There Will Be Blood”. In celelalte roluri principale sunt Dakota Fenning si Johnny Flynn.

Steven Zaillian, scenaristul si regizorul acestui film a explicat astfel implicarea sa in acest serial “Sunt de mult timp un fan al cartilor Patriciei Highsmith. A scris cinci romane despre cel mai cunoscut personaj al ei, Tom Ripley. Cand s-a ivit sansa sa pot povesti primul roman despre Ripley in forma lunga, mai mult decat in cele doua ore ale unui lungmetraj, am profitat de ea. Uneori, scriitoarea descrie evenimentele in timp real si foarte detaliat, ceea ce este foarte eficient si ne leaga de Tom Ripley si, intr-un fel, ne face sa ne simtim complici la crimele sale.”

Despre alegerea lui Andrew Scott pentru rolul lui Tom Ripley, Zaillian spune “Andrew are capacitatea de a interpreta numeroasele personalitati ale lui Ripley de-a lungul povestii. Incepe ca un infractor marunt care simte ca merita ceva mai bun decat circumstantele saracacioase in care traieste si ajunge pana la cineva care poate fi orice are nevoie sa fie pentru a imbunatati aceasta conditie. La un moment dat, el spune ca nu este unul dintre acei oameni care profita de oameni. Dar tot el ar spun sica nu minte, ceea ce este la fel de fals.“

In centrul tuturor, si in aproape fiecare scena, se afla Andrew Scott.

El a spus in interviuri ca nu a vrut sa puna un diagnostic sau sa il defineasca in detaliu pe Ripley pentru a nu induce anumite concluzii publicului. In schimb, interpretarea lui il face pe Ripley sa fie un izvor de posibilitati. Exista ceva cu care toata lumea se poate identifica in el – o figura intunecata de om obisnuit. Exista invidia naturala a celor norocosi. Exista si curgerea in furie si ura atunci cand nu e apreciat si validat. E o linie fina pe care merge Scott lansand mai multe intrebari pentru spectator: este Tom indragostit de Dickie – sau doar de modul lui de viata, este mai bine sa isi asume identitatea prietenului sau decat sa fie cu el, sau circumstante straine l-au fortat pur si simplu sa faca asta?

Intr-un interviu pus la dispozitie de Netflix, Andrew Scott explica: “Ce este interesant la aceasta versiune a lui Tom este ca nu cred ca am avut vreodata atat de mult acces la un personaj cum am avut ca in acest film. Am citit scenariile episoadelor in avion, opt ore si jumatate de televiziune, ceea ce e un lucru rar intalnit. De obicei, citesti poate primele doua episoade, dar a fost un lux sa stiu intreaga poveste de la inceput pana la sfarsit. Si ceea ce m-a frapat imediat a fost ca in calitate de spectatori petrecem o mare parte din timp doar cu acest personaj foarte singuratic. Apoi am observat ca, de cand am fost asociat cu acest rol, oamenii spun: „Doamne! acest personaj?” Oamenii au o multime de preconceptii despre Tom Ripley. Asa ca a fost treaba mea sa ignor toate astea si sa incerc sa-mi creez propria versiune.”

Despre modul in care l-a interpretat pe Tom, departe de orice a facut pana acum in teatru sau film, Andrew Scott marturiseste: “Este vorba de a fi capabil sa te ascunzi pe tine ca persoana privata si sa poti sa captezi energia cuiva. Nu inseamna ca trebuie sa sa-ti schimbi intreaga fata sau parul. Daca ai acea energie, atunci esti capabil sa convingi oamenii. Nu am fost interesat in mod deosebit de a ma transforma neaparat din punct de vedere fizic; este mai mult vorba de a intelege modul in care in care respira si gandeste un personaj, mai degraba decat felul in care arata. Si ce este interesant in aceasta productie este ca eu trebuie sa ma prefac ca sunt sau sa imit celelalte trei personaje principale, Dickie, Marge si Freddie.  Vin din teatru si imi plac vibratiile care se schimba cu ceilalti actori, asa ca mi-a placut cand Dakota si Johnny si Eliot au fost acolo alaturi de mine pe set.

Si am avut acest extraordinara echipa italiana care a fost minunata. Am fost cu adevarat n-as fi putut s-o fac fara sprijinul lor. Este si  o poveste despre arta, frumusete si senzualitate si mancare, asa ca am fost ajutati de marea frumusete a Italiei.”

Privind in macro contextul in care are premiera aceasta miniserie stim ca escrocii si narcisistii nu se vor duce nicaieri. Ei sunt cu noi acum si au fost intotdeauna, poate ca acum sunt mai mult in fata oamenilor gratie platformelor social media.

Regizorul Stephen Zaillian aseaza in context contemporan aceasta poveste “Avand in vedere tehnologia moderna, este interesant sa ne uitam inapoi la povesti precum aceasta si sa ne gandim cat de diferite ar fi fost in vremurile actuale. Cu telefoane mobile, internetul si social media, Ripley nu ar mai putea scapa de politie acum, se pare. Dar tot nu ducem lipsa de hoti, delapidatori, hoti de identitate si alti santajisti similari. Poate chiar mai mult acum. Desi pot fi imorali, practicieni ca Tom Ripley nu sunt lipsiti de talent.”