Zilele trecute a fost aprinsa torta pentru Jocurile Olimpice de vara de la Paris. Flacara, un simbol al pacii, a fost prezentata pe 16 aprilie in cadrul unei ceremonii sacre care are loc de fiecare data langa Templul Herei din orasul antic Olimpia din Grecia. 

Torta este cel mai recognoscibil element al Olimpiadei iar traseul acesteia pana la orasul gazda a devenit unul dintre cele mai importante si asteptate evenimente din calendarul Jocurilor. Ceremonia reprezinta o traditie antica care leaga Jocurile moderne de cele din antichitate. 

Ritualul de aprindere al tortei are loc pe situl arheologic, langa ruinele stadionului antic unde in urma cu peste 2600 de ani au avut loc primele Jocuri Olimpice.

Ideea ceremoniei, precum si conceptul de transmitere a tortei ca pe o stafeta, au fost elaborate de Carl Diem, membru al Comitetului de Organizare a Jocurilor din 1936 de la Berlin. De atunci, torta olimpica si traseul acesteia au devenit elemente esentiale pentru inceputul Olimpiadei.

Torta a fost privita ca un simbol al pacii si al prieteniei dintre popoare inca din Antichitate, iar pentru a i se asigura puritatea, flacara este aprinsa de fiecare data de razele soarelui cu ajutorul unei oglinzi parabolice.

Pentru grecii antici, focul reprezenta un element indispensabil, fiind un simbol al creatiei si civilizatiei. In cadrul ceremoniei, un grup de 11 virgine vestale sunt conduse de marea preoteasa intr-o procesiune din templul Herei spre ruinele unui mic altar. 

Preoteasa o reprezinta pe Hestiada, pastratoarea focului, si il invoca in mod traditional pe Apollo, zeul soarelui, al luminii si artelor, cerandu-i ajutorul in aprinderea flacarii, urmand ca torta sa fie introdusa in oglinda parabolica si sa ia foc datorita razelor solare reflectate.

Dupa o serie de multumiri aduse zeului si un mesaj dedicat pacii, flacara este transmisa alaturi de o ramura de maslin — simbol universal al pacii — primului purtator al tortei, de obicei un grec care este calificat sa participe la Olimpiada din anul respectiv. Pentru 2024, onoarea i-a apartinut lui Stefanos Ntouskos, campion la canotaj si medaliat la JO din 2020.

In prezent, preotesele pagane din Antichitate au fost inlocuite cu actrite care interpreteaza ritualul de aprindere a flacarii. Ceremonia implica rugaciuni, dansuri si cantece inspirate sau preluate direct din cultura antica. 

Marea preoteasa a fost reprezentata anul aceasta de actrita greaca Mary Mina. Desi in mod traditional se foloseste oglinda parabolica pentru a da foc tortei cu ajutorul razelor soarelui, de data aceasta, din cauza cerului innorat, s-a folosit o flacara de rezerva. Flacara a fost aprinsa de razele solare cu o zi inainte, in cadrul unor repetitii, si a fost pastrata intr-o urna antica. 

Dupa aprinderea tortei, un grup de Kouroi — barbati tineri —, reprezentati de dansatori profesionisti, au interpretat o serie de dansuri si miscari inspirate de cele mai cunoscute sporturi ale Jocurilor Olimpice antice. Torta a fost intre timp purtata de catre Ntouskos spre urmatorul campion care a dus-o mai departe.

Pana sa ajunga in Franta, torta olimpica va urma un traseu sacru de 11 zile prin Grecia si va trece prin mainile a 600 de persoane care o vor purta pe o distanta de 5000 de kilometri, prin 41 de municipalitati. 

La plecarea din Olimpia, flacara a trecut prima data pe la Academia Olimpica Internationala, la monumentul stela al lui Pierre de Coubertin, parintele Jocurilor Olimpice moderne, unde este aprinsa o urna chiar langa inima sa — Coubertin a cerut ca dupa moartea sa inima sa-i fie transportata si ingropata la Olimpia.

La finalul traseului prin Grecia, torta a fost adusa pe 19 aprilie la Atena unde s-au aprins mai multe urne din acropola antica. De acolo va fi inmanata catre organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris in cadrul unei ceremonii care va avea loc vineri, 26 aprilie, la Stadionul Panathenaic — singurul stadion din lume compus in totalitate din marmura —, unde a avut loc prima editie a Jocurilor Olimpice moderne in 1896.

Pe 27 aprilie, torta isi incepe traseul maritim cu ajutorul unei corabii cu vele din secolul al XIX-lea, indreptandu-se spre Marsilia, in Franta. De acolo va parcurge orase si locuri cu o insemnatate importanta pentru Franta, care leaga toate erele istorice ale tarii si in care s-au nascut personalitati marcante. Printre acestea se afla pesterile Lascaux, situl arheologic de la Alésia, orasul medieval Carcassonne, orasul Orléans — unde s-a nascut Ioana d’Arc —, insula Mont Saint-Michel, satul   Colombey-les-Deux-Eglises — locul natal al lui Charles de Gaulle — si Palatul Versailles. Pana la finalul traseului, torta va trece prin mainile a 11.000 de persoane. 

Designul tortei pentru Jocurile de la Paris a fost realizat de designerul francez Mathieu Lehanneur si imita reflexia Turnului Eiffel pe suprafata Senei.

Lehanneur a gandit torta ca un obiect perfect simetric pentru a reprezenta egalitatea dintre atleti si pentru a sublinia mesajul de pace si puritate pe care il poarta. Cu ajutorul fabricii ArcelorMittal din Saint-Denis, torta a fost realizata din otel reciclat, intr-o serie de 2000 de exemplare.

Aceasta are culoarea sampaniei, o greutate de 1,5 kg si este impartita in doua piese, jumatatea superioara fiind mata si purtand emblema oficiala a Jocurilor, iar cea inferioara a fost polisata, reprezentand suprafata volburata a Senei, pe care va avea loc ceremonia de deschidere a Olimpiadei. Este prima torta care are un design simetric, Lehanneur a ales sa opteze mai degraba pentru simplitate si minimalism.

Aprinderea tortei marcheaza ultima etapa de pregatire a Olimpiadei, care va incepe pe 26 iulie, dupa sapte ani de planificari.

Punctul culminant al jocurilor va avea loc in momentul aprinderii flacarii olimpice la Paris, in cadrul ceremoniei de deschidere. Aceasta va ramane aprinsa pe toata durata competitiilor si va fi stinsa in cadrul evenimentului de inchidere. 

La ceremonia de aprindere a tortei din Olimpia, Thomas Bach, presedintele Comitetului International Olimpic a declarat ca: „In aceste vremuri dificile prin care trecem, cu razboaie si conflicte din ce in ce mai violente, oamenii s-au saturat de toata ura, agresiunea si de stirile negative cu care se confrunta zi de zi. Tanjim pentru ceva care sa ne aduca impreuna, ceva care sa ne uneasca, ceva care sa ne dea speranta. Flacara olimpica pe care o aprindem astazi este simbolul acestei sperante.”