Filarmonica George Enescu si Asociatia Clasic e fantastic anunta sambata, 8 iunie, ora 11 ultimul spectacol Clasic e fantastic. Cum sa intelegem muzica din stagiunea 2023-2024.

Vor fi prezentate fragmente din celebra opera comica Barbierul din Sevilla de Rossini intr-o interpretare originala, vesela si spumoasa asa cum a gandit-o regizorul Razvan Georgescu si cantaretii  Ciprian Mardare (contele Almaviva),  Daniel Filipescu (Figaro), Irina Ionescu (Rosina), Radu Isacescu (Bartolo) si Iustinian Zetea (Basilio). La pian – Iulia Olteanu.
Cei care doresc se pot pregati pentru acest eveniment rasfoind volumul Gioachino Rossini si povestea lui Wilhelm Tell din colectia Clasic e fantastic. Copilaria marilor muzicieni, aparut, de curand, in Editura Grafoart si minunat ilustrata de Carla Duschka.
Biletele se pot cumpara de la Casa de Bilete a Ateneului Roman (Program: Marti – Vineri 12:00 – 19:00, Telefon: 021.315.68.75) sau online www.fge.org.ro – sectiunea „Calendar“.
Afisul este semnat Bristena de Satmaari.

Barbierul din Sevilla este o opera in trei acte pe muzica de Gioacchino Rossini, cu un libret de Cesare Sterbini dupa piesa cu acelasi titlu de Beaumarchais.

Premiera a avut loc la 20 februarie 1816, la Teatrul „Argentina” din Roma (sub titlul „Almaviva sau Inutila precautiune”).

Pisele lui Beaumarchais din seria Figaro cuprind Le Barbier de Séville (Barbierul din Sevilla), Le Mariage de Figaro (Nunta lui Figaro), si La Mère coupable. Figaro si Contele Almaviva, cele doua personaje ale lui Beaumarchais, cel mai probabil create in calatoriile lui in Spania, au fost (impreuna cu Rosine, si mai tarziu Contesa Almaviva) singurele prezente in toate cele trei parti. Ele reflecta schimbarea atitudinilor sociale inainte, dupa, si in timpul revolutiei franceze.

Piesele Figaro sunt semi-autobiografice. Don Guzman Brid’oison (Le Mariage) si Bégearss (La Mère) au fost caricaturile celor doi adversari reali ai lui Beaumarchais, Goëzman si Bergasse. Pajul Chérubin (Le Mariage) seamana cu tanarul Beaumarchais, care medita la sinucidere cand a aflat ca iubita lui urma sa se casatoreasca cu altul. Suzanne, eroina din Le Mariage si La Mère, a avut ca sursa de inspiratie cea de-a treia sotie a lui Beaumarchais, Marie-Thérèse de Willer-Mawlaz. Intre timp, cateva dintre monologurile contelui reflecta remuscarile dramaturgului pentru numeroasele lui experiente sexuale