Cercetatorii confirma ca singuratatea este daunatoare pentru sanatate. In Romania, intre 14% si 16% dintre oameni recunosc ca se simt singuri. In SUA, procentul este dublu.
Un nou studiu amplu constata ca singuratatea este legata de bolile de inima, devenind in mod stiintific daunatoare pentru sanatate.
Datele au pornit de la un sondaj care releva ca americanii se confrunta cu singuratatea la niveluri fara precedent. Rezultatele chestionarului realizat de Asociatia Americana de Psihiatrie arata ca 30% dintre adulti au raportat sentimente de singuratate cel putin o data pe saptamana in ultimul an; 10% au declarat ca se simt singuri in fiecare zi.
Alaturi de aceste date, o noua analiza sistematica intareste dovezile privind legaturile dintre izolarea sociala, singuratate si bolile de inima.
Analiza publicata in Nature Scientific Reports, provine de la o echipa de cercetatori din domeniul sanatatii publice din Arabia Saudita, care au combinat intr-o meta-analiza datele din sase studii care au implicat aproape 105.000 de participanti. Acestia au descoperit ca relatiile sociale slabe (contacte regulate cu membrii familiei, prietenii, vecinii si colegii de munca) au fost asociate cu o crestere de 16% a bolilor cardiovasculare.
Cercetarea a constatat, de asemenea, ca adultii mai in varsta si pensionarii sunt mai predispusi sa se confrunte cu izolarea sociala si mai predispusi sa dezvolte boli de inima.
Concluziile sunt de fapt revizuiri bazate de date noi ale unor dovezi anterioare care au stabilit ca singuratatea contribuie la probleme de sanatate mai mari.
In randul adultilor varstnici, singuratatea creste riscul de a dezvolta dementa, le incetineste viteza de mers si interfereaza cu capacitatea lor de a se ingriji singuri.
Singuratatea este asociata inclusiv cu o moarte mai timpurie. In randul adolescentilor si adultilor tineri, singuratatea creste probabilitatea de a avea dureri de cap, dureri de stomac, tulburari de somn si utilizarea compulsiva a internetului.
Neurologii au descoperit ca sentimentul de singuratate modifica structura si functia creierului nostru in zonele asociate cu cognitia, raspunsul la stres si emotiile. Studiile de imagistica cerebrala au descoperit, de asemenea, ca singuratatea este legata de markerii biologici pentru boala Alzheimer.
Unii psihologi au vorbit tot mai des despre o viitoare “epidemie de singuratate”, accentuata in special de perioada pandemiei si efectele pe termen lung ale acesteia asupra interactiunilor umane.
In ceea ce priveste situatia din Romania si Europa, un studiu publicat in luna iunie a anului trecut a relevat ca aproximativ 13% din cetatenii UE au raspuns ca se simt singuri in cea mai mare parte a timpului. Cel mai mic procent al singuratatii se inregistreaza in Spania, Olanda, Austria si Croatia (9-10%), cel mai mare este in Irlanda (18-20%) in timp ce Romania se plaseaza la jumatatea clasamentului (14-16%) alaturi de Franta si Suedia.
Ministerul sanatatii din SUA recomanda o varietate de solutii la aceasta problema care afecteaza din ce in ce mai multi oameni.
Dintr-o perspectiva strategica, U.S. Surgeon General (echivalentul ministerului sanatatii din SUA) recomanda mai multe solutii. Printre acestea se numara construirea de infrastructuri fizice – parcuri, biblioteci si locuri de joaca – care sa promoveze conexiunea umana; adoptarea de politici precum concediul platit pentru familie care sa promoveze legaturile familiale; si incurajarea furnizorilor de servicii medicale sa depisteze pacientii predispusi izolare sociala si sa intervina atunci cand este cazul.
Centrele pentru controlul si prevenirea bolilor din SUA au, de asemenea, sfaturi pentru persoanele care se simt singure. Acestea includ inceperea unor conversatii cu prietenii, vecinii si colegii de munca, utilizarea retelelor de socializare pentru a va conecta si interactiona cu altii si cautarea unor oportunitati de a face voluntariat in comunitatile locale.
Mai presus de toate, se recomanda discutia cu un psiholog sau psihoterapeut, daca simtiti ca singuratatea vine insotita de o stare depresiva.