Inainte de sfarsitul stagiunii si de vacante, sambata, 29 si duminica, 30 iunie, de la ora 18:30, sunt premierele nationale cu La clemenza di Tito de Mozart, ultima opera compusa de Mozart si prima montare a lui Tompa Gábor la Opera Nationala Bucuresti.

Productia este realizata avandu-l la pupitrul dirijoral pe Abel Tompa, in decorul lui Adrian Damian, costumele Luizei Enescu, luminile lui Cristian Simon, regia Tompa Gábor, maestri de cor  Daniel Jinga, Adrian Ionescu. Cu participarea Orchestrei si a Corului Operei Nationale Bucuresti.

​        In cele doua distributii vor putea fi vazuti pe 29 iunie TITO – Bogdan Mihai, VITELLIA – Marta Sandu Ofrim, SERVILIA – Daniela Carstea, SESTO – Liliana Istratii, ANNIO – Mihaela Ispan, PUBLIO – Marius Bolos, iar pe 30 iunie TITO – Andrei Lazar, VITELLIA – Rodica Stefan, SERVILIA – Madalina Barbu, SESTO – Florentina Soare, ANNIO – Adelina Cociobanu, PUBLIO – Damian Vlad. Cu participarea Corului si a Orchestrei Operei Nationale Bucuresti.      

Tompa Gábor propune spectatorilor Operei Nationale Bucuresti o interpretare regizorala prin care se incearca punerea in armonie, dar si in concurenta, a virtutilor politice din perioada de maretie a Imperiului Roman, reinterpretate in perioada de apogeu a Imperiului Habsburgic si sugerate printr-o exceptionala viziune regizorala ca fiind edificatoare pentru secvente similare traite in perioada contemporana.

Astfel, prin analogie, daca actiunea principala a operei La clemenza di Tito este incendierea Capitoliului din Roma antica (atentatul – o adevarata tentativa de lovitura de stat – fiind pus la cale de oameni apropiati puterii, precum Vitellia, fiica fostului imparat Vitellio, care actioneaza impreuna cu iubitul ei, Sesto, cel mai bun prieten al actualului imparat Tito Vespasiano), este posibil ca viziunea regizorala pusa in scena de Tompa Gábor sa ne determine sa ne imaginam, intr-un arc peste timp de 2000 de ani, ceea ce se cheama in istoria recenta a omenirii Asaltul asupra Capitoliului Statelor Unite ale Americii din 6 ianuarie 2021.

        „Este o analogie care m-a inspirat si e greu sa o ocolesti: astazi cel mai puternic stat din lume este SUA, unde Capitol Hill, un simbol al puterii, este aidoma copia perfecta a Capitoliului roman, sunt cele 2 state puternice; deci am transpus simbolul in decorul de la Tito, spre Capital Hill, care a fost si el atacat, devastat, exista inca controversa „cine a incercat sa patrunda in Senat in ianuarie 2020”, este o analogie pe care nu ar trebui sa o ratam in spectacolul acesta, fara ca personajele sa se poata recunoaste in politicienii de astazi. Este mult mai generala povestea, dar cred ca aducerea in contemporaneitate, acum cand traim niste vremuri de restriste, este foarte important ca generatia de acum sa inteleaga, sa aiba o curiozitate, sa se poata apropia de aceste mari opere care au foarte multe straturi, o profunzime, care vorbesc despre lume prin experienta personala a lui Mozart si prin niste personaje care sunt ca noi, pentru ca sunt niste situatii, conflicte dramatice care ne sunt foarte cunoscute si din viata politica si din viata noastra de toate zilele”, spune Tompa Gabor.

        Opera propriu-zisa este marcata de intriga tesuta de personajele principale, La clemenza di Tito fiind o poveste a prieteniei si a iertarii, care triumfa, in cele din urma, asupra geloziei si violentei. La clemenza di Tito cuprinde cateva sectiuni muzicale cu adevarat excelente, motiv pentru care a ajuns sa fie considerata, cu timpul, o adevarata capodopera mozartiana.

        „Cred ca in muzica, in recitative, in arii, se poate simti aceasta sensibila cunoastere a profunzimilor sufletului omenesc, a femeii, barbatului, a aspiratiei spre putere, a sufletului curat, a sinceritatii, a minciunii, a prieteniei, devotamentului fata de cineva; toate tipologiile umane sunt diferentiate si scrise cu niste amanunte si detalii nemaipomenite in muzica si in situatii”{, marturiseste Tompa Gábor.

        La clemenza di Tito – realizata dupa libretul semnat de Pietro Metastasio si adaptat de Caterino Mazzolà – i-a fost comandata marelui compozitor austriac pentru a celebra incoronarea imparatului habsburgic Leopold al II-lea ca rege al Boemiei, la 6 septembrie 1791. Dupa numai 3 luni de la momentul incoronarii regale de la Praga – care reprezinta data premierei mondiale absolute –, Mozart avea sa moara. La clemenza di Tito va transpune, pe scena operei bucurestene, cateva dintre virtutile politice ale marilor personalitati istorice – precum generozitatea, toleranta si iertarea –, care au civilizat continentul european, din antichitatea romana pana in iluminismul austriac. Desigur, La clemenza di Tito poate fi considerata si o utopie politica interpretata operistic, caci sunt prea putine situatiile istorice in care in fruntea unor mari puteri statale – precum Imperiul Roman sau Imperiul Habsburgic – sa ajunga, intr-adevar, personalitati cu totul remarcabile, in ceea ce priveste practicarea virtutilor ideale. Dar dezideratul sau speranta aceasta a existat in toate epocile istorice, iar Mozart insusi a crezut, cu entuziasm si generozitate, in ultimele sale luni de viata, in posibilitatea de a considera puterea drept instrument de a face lumea mai buna. De aceea, incoronarea pragheza si omagierea mozartiana din 6 septembrie 1791 a imparatului habsburgic Leopold al II-lea, in calitate de monarh luminat si guvernator intelept, se face prin plasarea actiunii operistice in Roma antica, in anul 79, in timpul domniei bunului imparat Titus Flavius Vespasianus, cand Roma era cel mai puternic stat din lume.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.