Skip to content

Festivalul Strada Armeneasca pe 2, 3 si 4 august in Gradina Botanica din Bucuresti. Concerte Subcarpati, Ladaniva, Ovidiu Lipan Tandarica si Fanfara Zece Prajini, totul cu intrare libera

Uniunea Armenilor din Romania prezinta cea de-a VIII-a editie a Festivalului Strada Armeneasca, pe 2, 3 si 4 august, pentru al doilea an consecutiv in „Gradina Botanica Dimitrie Brandza” din Bucuresti, care devine cu acest prilej un hub multicultural in natura urbana, aducand cultura si traditiile armenesti mai aproape de publicul larg, vreme de trei zile.

Cea de-a VIII-a editie a Festivalului Strada Armeneasca aduce trei zile de poveste, pentru cei care doresc sa descopere un eveniment aflat la granita dintre culturi, generatii, traditional si contemporan, aducand in prim plan cultura armeana in vastele ei manifestari, dar si diversitatea culturala a Bucurestiului. Vreme de trei zile, Gradina Botanica din Bucuresti va gazdui noua concerte de muzica live ale unor artisti din Armenia si Romania, DJ seturi, jam sessions multiculturale, targ mestesugaresc, iar participantii se vor bucura de asemenea de gastronomii internationale, cafea la nisip, scofeturi armenesti, expozitii, o biblioteca in natura si ateliere sustinute de artisti din Armenia.

Cei mici vor avea o zona dedicata, unde se vor putea juca si bucura de numeroase activitati in aer liber. Aceasta noua editie are ca punct central diaspora armeana, una dintre cele mai vechi si importante comunitati diasporice, avand o prezenta semnificativa in diverse tari in urma persecutiilor si genocidului din timpul Primului Razboi Mondial. Armenii si-au pastrat identitatea si cultura, influentand profund cultura universala prin arta, literatura, muzica si arhitectura. In Romania, diaspora armeana a contribuit la diversitatea culturala, imbogatind patrimoniul romanesc prin traditii, obiceiuri, evenimente cultural-artistice, expozitii si concerte. Astfel, influentele armenilor in cultura romana continua sa fie prezente si semnificative.

Iata artistii care vor urca pe scena din Gradina Botanica, in cele trei zile ale Festivalului Strada Armeneasca, editia VIII:

SUBCARPATI (Romania)

Cea mai mare grupare muzicala independenta din Romania, trupa Subcarpati s-a nascut in urma cu 10 ani, la initiativa lui Bean MC si este compusa dintr-un grup de prieteni manati de pasiunea pentru muzica si folclor. La granita dintre folclor si ritmuri moderne, de electro si hip-hop, Subcarpati pun pret pe tot ce inseamna traditional romanesc.

LADANIVA (Armenia-Franta)

LADANIVA este formata din vocalista armeana Jaklin Baghdasaryan si multi-instrumentistul francez Louis Thomas. De la melodii traditionale balcanice la ritmurile de maloya, jazz si reggae, despre muzica acestui duo se considera ca are capacitatea de a transcende granitele, imbinand melodii traditionale armenesti cu influente provenite din calatoriile lor extinse in America Latina, Africa si Insula Réunion.

Fondata in 2019, Ladaniva a castigat initial apreciere virala cu melodia lor de succes Vay Aman (2020), care a evidentiat stilul lor proaspat si abordarea inovatoare asupra muzicii mondiale. Trupa si-a lansat albumul de debut eponim sub labelul francez PIAS in 2023. In 2024, au reprezentat Armenia la concursul Eurovision si au devenit cunoscuti in Romania odata cu lansarea cover-ului la piesa „Saraiman”.

OVIDIU LIPAN TANDARICA SI FANFARA ZECE PRAJINI (Romania)

Ovidiu Lipan Tandarica este un artist complex, fiind unul din protagonistii rock-ului romanesc. Jumatate din viata si-a petrecut-o in exil, in Germania, intorcandu-se pe meleagurile romanesti dupa Revolutie. Intors in tara, a inceput sa promoveze cultura muzicala romaneasca si armaneasca, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compozitiile sale, „Natalis”, „Margareta”, „Ave Maria”, „Tango Toledo”, au devenit piese de referinta pentru genurile multi-etnice care convietuiesc  in spatiul romanesc. Fanfara Shukar numita si „Speranta” (in limba romana) este o fanfara din satul Zece Prajini, Iasi, care s-a remarcat prin muzica cu tonalitati balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formatiei a capatat avant odata cu remarcarea ei de catre Speranta Radulescu, etno-muzicolog la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, in editia din 1989 a Cantarii Romaniei.

PAULINA (Romania)

Paulina a urmat lectii de pian, de canto si de vioara, insa este tipologia de artista care se lasa ghidata de intuitie. Crescuta printre casete, aproape de lautari si oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni in cadrul careia a invatat sa iubeasca viata prin arta, printre metalisti si printre lautari. Prin intreaga lume, Paulina cauta frumusetea din neconventional, cu inocenta si blandete. Paulina a devenit cunoscuta odata cu lansarea pieselor Fetita ta de milioane, Bucuresti sau Cantec de dor, compuse in stilul de inceput al anilor ’90.

KARIN BAND (Armenia)

Karin Band este un ansamblu de muzica din Armenia, cunoscut la nivel international pentru prestatiile captivante si stilul unic. Fondatorul si directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta si a culege dansuri si cantece traditionale atat din Armenia, cat si de la batranii comunitatilor armenesti istorice din imprejurimi, pentru a putea reda traditiile muzicale armenesti.

HAYK KAROYI FEAT. SUSANNA NAJARIAN (Armenia)

Hayk Karoyi este muzician contemporan, multi-instrumentist, compozitor din Erevan, Armenia, cunoscut la nivel national drept cel mai curajos tanar artist contemporan creator de muzica experimentala. Absolvent al Conservatorului din Erevan, clasa de instrumente nationale de suflat din lemn, si-a inceput calatoria pornind de la muzica traditionala armeana si instrumentele traditionale, experimentand in decursul anilor de studiu diverse genuri de muzica in cautarea unor noi inspiratii si perspective in muzica. Susanna Najarian este solista grupului armean   Ethno colors, a carui miza este de a colectiona cantece vechi si melodii rituale din satele Armeniei, si de a crea noi aranjamente muzicale.

JINJ (Armenia)

Fondata in Armenia postbelica in 2021 de catre Sevana Tchakerian si Gor Tadevosyan, trupa JINJ imbina ritmuri electronice si hip-hop francez cu muzica traditionala armeneasca, creand un sunet neconventional inedit numit Armobeat, ce-si are radacinile in traditie, avand ca sursa de inspiratie atat muntii mareti ai Armeniei, cat si ritmul efervescent al orasului, intr-un amestec mistic de 808 (sintetizator de percutie cu un bass foarte jos) si fluiere ciobanesti.

PRIMA DRAGOSTE (Republica Moldova)

Cu o voce puternica si romantica, Prima Dragoste te invita intr-o lume a libertatii in care emotiile danseaza pe ritmul captivant al versurilor pieselor sale. Talentul sau extraordinar si pasiunea autentica pentru muzica au contribuit la consolidarea pozitiei sale ca o artista apreciata si respectata in industrie. Prima Dragoste a lansat primul sau EP, intitulat „Epigraf”, in 2022, cuprinzand cinci piese ce reflecta versatilitatea ei in muzica si capacitatea de a transmite emotii autentice. Pe langa succesul sau solo, Prima Dragoste a colaborat cu diversi artisti precum Satoshi pentru piesa „I Love You” si Amedeo pentru melodia „Fosta”, demonstrand versatilitatea sa si capacitatea de a se adapta la diferite stiluri muzicale.

Uniunea Armenilor din Romania este o organizatie non-guvernamentala constituita in anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiati in Romania dupa Genocidul din 1915.

Dupa 1990, Comunitatea armeana a reinfiintat Uniunea Armenilor din Romania, dorind sa pastreze mostenirea culturala si spirituala a armenilor de pe aceste meleaguri, dar si sa promoveze cultura si traditiile armene in randul publicului larg.

Intrarea este libera, iar accesul se realizeaza in limita capacitatii.
Pentru accesul in spatiul Gradinii Botanice se achita un bilet de intrare, in valoare de 10 lei pentru adulti și 5 lei pentru pensionari, elevi si studenti. Taxa poate fi achitata in avans, incepand cu 1 august, de aici: https://events.unibuc.ro/gradina-botanica/intrare-22/

Citește în continuare