Zilele acestea sunt istorice pentru patrimoniul romanesc. Doua dosare au primit acceptul pentru a fi incluse in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Ansamblul monumental “Calea Eroilor” realizat de Constantin Brancusi la Targu Jiu si Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

Deciziile au fost luate in cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial ce se desfasoara in perioada 21-31 iulie la New Delhi, in India.

Inscrierea ansamblului lui Brancusi este o reiterare a recunoasterii internationale de cel mai inalt nivel a artei sale monumentale.

Romania a depus in ianuarie 2018 la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO dosarul de nominalizare pentru ansamblul de la Targu Jiu. Insa a fost nevoie de o actualizare a unor masuri pentru a raspunde criteriilor UNESCO, in 2023 fiind reluata evaluarea dosarului de catre ICOMOS, International Council on Monuments and Sites, organism consultativ al UNESCO.

Astfel, cele mai importante lucrari pe care Constantin Brancusi le-a creat in Romania — Coloana Infinitului, Masa Tacerii, Aleea Scaunelor si Poarta Sarutului — devin oficial bunuri culturale ale umanitatii. 

La sedinta de la New Delhi au participat Simona-Mirela Miculescu, delegat permanent al Romaniei pe langa UNESCO, si Raluca Turcan, Ministrul Culturii. Potrivit unui mesaj transmis de dna Miculescu pe Facebook: “Astazi am trait noi momente de neuitat, pline de emotie, adaugand inca o zi istorica pentru Romania in salba amintirilor nepretuite din mandatul meu de ambasador la UNESCO! (…) Adanca reverenta in fata tuturor expertilor din cadrul diferitelor entitati ale Ministerului Culturii, autoritatilor locale si centrale, precum si comunitatilor care au facut aceste victorii posibile. Ma bucur si sunt mandra de aportul MAE la acest nou succes al Romaniei! Ne concentram de acum pe urmatoarele!”

Ministrul Culturii a adaugat ca “Recunoasterea primita azi ne obliga sa protejam Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, sa-l pastram intact pentru generatiile viitoare si pentru memoria culturala a umanitatii. Este un angajament pe care tara noastra il ia la nivel national, dar si la nivel local, in orasul in care a fost creat ansamblul monumental.”

Ansamblul„Calea Eroilor” a fost ridicat in perioada 1937 – 1938 si cuprinde Coloana Infinitului, inchinata eroilor cazuti in 1916, pe malul Jiului, Poarta Sarutului si Masa Tacerii, inconjurata de 12 scaune rotunde, completate de alte 30 de scaune cu tablia patrata.

Ansamblul este apreciat de arhitectii si istoricii de arta romani ca avand o amplasare de geniu, monumentele sunt amplasate pe o axa de la vest pe malul Jiului pe care se gasesc Biserica Sfintii Apostoli, Masa, Aleea Scaunelor, Poarta, culminand cu Coloana, realizata din fonta alamita si otel, inaltata in mijlocul unui parc, pe un promontoriu.

Ansamblul a fost comandat de Liga Nationala a Femeilor Gorjene, prezidata de Arethia Tatarescu, sotia lui Gheorghe Tatarescu, prim-ministrul Romaniei, si donat orasului „pentru a preamari memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit in razboiul de reintregire”. A fost inaugurat la 27 octombrie 1938.

Potrivit deciziei Comitetului Patrimoniului Mondial: “Complexul monumental, construit intre anii 1937 si 1938 pentru a comemora sacrificiul suprem al romanilor – soldati, politisti si cetateni de rand – care au murit aparand orasul Targu Jiu in timpul Primului Razboi Mondial, reprezinta un punct de cotitura in istoria sculpturii monumentale si a artei publice. Este creatia fundamentala si singura lucrare publica de mare anvergura a sculptorului roman Constantin Brancusi care, in loc sa plaseze monumentul in oras, «a plasat orasul ca element functional in centrul monumentului». (…) Reprezinta o lucrare exceptionala, o fuziune intre sculptura monumentala abstracta, arhitectura peisajului, inginerie si instalatie urbana ce ofera o experienta comemorativa secventiala, la scara urbana, avand o puternica incarcatura simbolica si marcand o expresie artistica de mare forta si puritate in plan multiplu: artistic, simbolic si spiritual. Combinatia dintre conceptul artistic, calitatea exceptionala a executiei si realizarea inginereasca a Coloanei fara sfarsit, in special, contribuie la desavarsirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolului XX.”

Cealalta reusita a Romaniei este inscrierea teritoriului vechii Dacii in patrimoniul UNESCO.

Romania a depus, in ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru “Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, care s-a aflat, timp de un an si jumatate in procedura de evaluare in vederea stabilirii recomandarilor ICOMOS. In fond, se reitereaza apartenenta spatiului in care astazi se afla Romania ca parte a fostului Imperiu Roman. 

Din justificarea comitetului: „Bunul serial prezinta un important schimb de valori umane si culturale de la apogeul Imperiului Roman, respectiv dezvoltarea arhitecturii militare romane si a cunostintelor si competentelor tehnice de constructie si de management al teritoriului, de la un capat la altul al imperiului. […] Parte a sistemului general de aparare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o marturie exceptionala a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice si reprezinta o manifestare fizica a politicii imperiale. […] Ele atesta versatilitatea si sofisticarea modului in care romanii s-au raportat la topografia si climatul local, in contextul politic, militar si social al vremii, in partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman si cuprinde atat sectoare terestre, cat si fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasari si densitati variate de instalatii militare distribuite in teritoriu.”

Romania se alatura, astfel, celor 6 tari care au inscris deja segmente ale Frontierelor Imperiului Roman – Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Olanda, Germania, Austria, Slovacia – si speram, unei familii ce se va extinde in viitor cu alte tari din Europa, Africa si Asia Mica.

Cu o lungime de peste o mie de kilometri, FRE–Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman cuprinzand atat sectoare terestre, cat si fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasari si densitati variate de instalatii militare distribuite in teritoriu. Printre acestea se numara Sarmizegetusa, Apulum, Romula, Slaveni, Potaissa, Bretcu si Campulung-Jidova.