Skip to content

Andi Vasluianu, EXT. MASINA. NOAPTE: „Ma coplesesc emotiile cand se da motor la camera sau inainte de a intra pe scena.”

Andi Vasluianu, cunoscut publicului roman din peste 100 de roluri in film si teatru, revine in toamna aceasta pe marile ecrane!

Din 13 septembrie, spectatorii il pot vedea in EXT. MASINA. NOAPTE, in regia lui Andrei Cretulescu, alaturi de colegii sai Rodica Lazar, Dorian Boguta si Serban Pavlu.

Cinefilii bucuresteni au ocazia sa vada filmul in avanpremiera, pe 9 septembrie, de la ora 18:30, la Cinema Elvire Popesco. Alaturi de regizor, vor participa si cei patru actori din distributie: Andrei Cretulescu, Serban Pavlu, Andi Vasluianu, Dorian Boguta, Rodica Lazar. Filmul va rula subtitrat in limba franceza.
Bilete online pe Eventbook.

Cum s-a construit si mentinut relatia cu cinemaul? Ce te-a ajutat cel mai mult pentru a-ti sustine in program toate activitatile in teatru, film, TV?

S-a construit de la sine, am avut noroc de proiecte de succes si am tot fost chemat la probe si am fost distribuit.

Am incercat sa separ timpul de lucru – cand repetam la teatru, nu faceam film si invers.

Ce te atrage cel mai mult la o propunere pentru a spune un DA hotarat unui rol?
Scenariul, regizorul si actorii, asta e ordinea.

In EXT. MASINA. NOAPTE, joci roluri diferite. Cum sunt si ce au in comun?

Sunt doar doua personaje: asistentul de productie si actorul si personajul din film – care sunt acelasi om.

Cand lucrezi nu te gandesti ca faci doua roluri diferite, mai degraba le tratezi ca pe doua povesti diferite si atunci, hopefully, personajele sunt diferite.

Cum a fost colaborarea cu regizorul Andrei Cretulescu si colegii de distributie? Cat de mult a contribuit faptul ca scenariul a fost scris special pentru voi?

E usor sa lucrezi cu Andrei, ne cunoastem de multi ani si nu prea ne mai aratam muschii.
E asa de bine cand un regizor te cunoaste, esti relaxat si creativ, nu mai incerci sa demonstrezi nimic, doar cauti cinstit. Actorii imi sunt prieteni de-o viata, ador sa lucrez cu ei! Nu stiu cat a contribuit ca a fost scris pentru noi, stiu doar ca a ajutat mult ca Andrei ne cunoaste foarte bine.

Care au fost cele mai importante sfaturi/ indicatii pentru tine, cu atat mai mult cu cat fiecare poveste e un plan-secventa?

E ca la teatru, ai o scena lunga pe care trebuie s-o sustii pana la final. Mie imi place mai mult sa filmez un plan-secventa decat secvente scurte, ai timp sa intri in poveste, sa fii acolo cu totul. Intreruperile ma deconecteaza de la poveste.

Indicatiile sunt contextuale, am vorbit mult despre cele trei planuri pe care le aveam de jucat, iar dupa ce am inteles s-a dat motor (rade).

In ce masura ai simtit acest film si ca pe o declaratie de dragoste pentru actorie si actori – mai ales ca ne introduce si in „bucataria” realizarii unui film?

Asta e o tema care il atrage pe Andrei de mult timp, iar noi am rezonat pentru ca genul asta de discutii/dezbateri le avem si in viata reala. Andrei iubeste filmul si implicit actorii, asta se vede in special cand vorbesti cu el despre cinema.

Cum e, pentru tine, ca actor, sa te vezi pe ecran? Si cat de aproape e de tine personajul actor din film?

Nu prea ma uit la filmele in care am jucat mai demult, pentru ca nu mai sunt cel de ieri si nu mai sunt de acord cu alegerile facute ieri. Tot ce fac e aproape de mine intr-un procent destul de semnificativ.

Care au fost cele mai interesante si incitante momente de la filmari? Intr-un film care vorbeste in mare parte despre frica, in ce masura simti ca ti-ai cunoscut sau redat propriile frici? Cum te raportezi tu la frica in general? Dar la situatii neprevazute – cum le gestionezi?/ vs personajele pe care le interpretezi in film?

Pentru mine atunci cand sunt la treaba totul e interesant, chiar si atunci cand obosesc asteptand sa filmez. De obicei imi cunosc si recunosc fricile, mai ales fata de mine insumi. A trecut destul timp de cand fac meseria asta si tot ma coplesesc emotiile cand se da motor la camera sau inainte de a intra pe scena. Situatiile neprevazute incerc sa le prevad in repetitii, iar daca nu am prevazut ceva in repetitii apare reactia autentica, cea pe care o vanez de cand ma stiu eu in meseria asta.

Cum te-au ajutat costumele, decorurile si scenografia sa te apropii de esenta personajelor si sa aduci si ceva in plus?

Costumul ajuta enorm, de obicei atunci incepe sa devina real. Mi se pare fascinant cand pun o haina pe mine pe care n-as pune mana in viata reala si intr-un film sau intr-un spectacol o port cu tot sufletul. Scenografia ma ajuta sa-mi asum povestea pe care o am de povestit. Da, m-au ajutat foarte mult!

Ati ascultat muzica impreuna la lucru sau la filmari? Ai vreo preferinta muzicala romaneasca dintre artistii de acum sau artistii de altadata?

Nu, n-am ascultat si nu stiam ce va alege Andrei. A fost o surpriza pentru mine. Da, imi plac mult Aura Urziceanu, Aurelian Andreescu, Margareta Paslaru. Si dintre cei de acum, Robin and the Backstabbers, Subcarpati, Grimus, The Mono Jacks.

Ce inseamna acest proiect pentru tine si ce ti-ai dori sa stie publicul despre el sau sa inspire publicul sa vina la cinema?

Pe mine m-a bucurat intalnirea cu prietenii la joaca. As vrea ca publicul sa-l vada, in primul rand. Sa stie ca exista. Publicul nu trebuie sa fie inspirat, poate interesat de subiect, de regizor, de actori…

Ne poti dezvalui cateva amanunte despre proiectele in lucru sau terminate recent?

In octombrie intra in cinematografele din toata tara „Candidatul Perfect”, in regia lui Alex Cotet. Acum lucrez la filmul „Cursa” in regia lui Anghel Damian si Millo Simulov, joc in „Atletico Textila”, disponibil pe Voyo in regia lui George Dogaru si joc mult teatru, la Teatrul Bulandra, la Teatrul Toma Caragiu din Ploiesti, la Nottara.

Citește în continuare