Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, este subiectul unei noi piese de teatru scrisa de dramaturga australiana Patricia Cornelius. Prima punere in scena va avea loc anul viitor la Melbourne insa, tinand cont de cat de important este subiectul, spectacolul ar putea ajunge in viitor si in SUA si Europa.

Se numeste “Truth” (Adevarul) si va avea mai multi actori care il vor interpreta pe Assange si va pune in discutie intrebari despre rolul avertizorilor de integritate la nivelul societatii.

Cornelius a declarat pentru The Guardian Australia ca Assange nu a fost consultat dar “stie ca se va intampla” spectacolul de teatru.

“Truth” (Adevarul) foloseste momente din viata lui Assange pentru a pune in discutie chestiuni legate de libertatea de informare si reducerea la tacere a denuntatorilor si a celor care avertizeaza cu privire la anumite pericole din societate. Rolul protagonistului va fi jucat de mai multi actori deoarece cadrul temporal este unul vast, se va intinde din perioada in care Assange era un hacker adolescent in Melbourne, la tineretea in care fondat WikiLeaks si cei aproape 14 ani de inchisoare, detentie in ambasada si arest la domiciliu in Regatul Unit — care s-au incheiat in iunie, cand a incheiat o intelegere cu SUA privind acuzatiile de spionaj si s-a intors in Australia ca om liber.

Spectacolul va avea premiera la teatrul Malthouse din Melbourne in februarie 2025, fiind una dintre cele sapte premiere ale companiei teatrale pentru sezonul urmator. 

Directorul artistic al Malthouse, Matthew Lutton, spune ca “Truth” isi are originea in furia inflacarata pe care oamenii o resimt fata de nedreptate. Este o tema regasita constant in opera lui Cornelius din ultimele patru decenii, in piese precum Shit, Love si Savages. „Ea are o mare furie fata de modul in care guvernele noastre si societatea reduc la tacere oamenii care spun adevarul”, a spus Lutton.

Piesa va aborda, de asemenea, acuzatiile de viol si agresiune sexuala facute de doua femei suedeze in 2010, pe care Assange le-a negat. 

Pentru ca nu au fost formulate acuzatii oficiala impotriva sa, ancheta a fost abandonata in cele din urma de autoritatile suedeze. Dar Cornelius spune ca acest lucru este inca in atentia oamenilor, citandu-si propriul medic: „Chiar si nenorocitul meu de doctor mi-a spus: ‘Ce pacat ca a fost un violator.’ Dar nu cred ca am simtit vreodata ca trebuie sa il apar sau sa il denigrez”.

Cornelius sustine ca presa este vinovata pentru ca a facut jocul guvernului american si i-a exploatat slabiciunile personale ale lui Assange, de la obiceiurile de igiena la pisica sa. Insa considera ca aceasta „fixatie asupra omului si personalitatii sale” este o distractie periculoasa: “Este un fel de distragere a atentiei, o moda veche – ‘Uita-te acolo!’, in loc sa ne uitam exact acolo unde ar trebui sa ne uitam: ca a fost ceva ce el a dezvaluit, iar SUA au vrut sa-l pedepseasca pentru asta”.

In fapt, spectacolul este atat despre Assange, cat si despre „cei care vor sa schimbe lumea si sunt pedepsiti pentru asta”, a spus Cornelius. De asemenea, vor fi portretizati Chelsea Manning si Edward Snowden, care au lucrat pentru armata americana si pentru Agentia Nationala de Securitate a Statelor Unite.

“Truth” va fi regizat de Susie Dee si va avea in distributie cinci actori care interpreteaza toate rolurile, inclusiv diversele versiuni ale lui Assange care vor aparea uneori simultan pe scena. Printre actorii din echipa se numara Aljin Abella, Emily Havea si Eva Seymour.

Nascut pe 3 iulie 1971 in Townsville, Queensland, Australia, Assange a avut o copilarie nomada, mutandu-se frecvent impreuna cu familia sa.

De la o varsta frageda, a avut un interes puternic pentru calculatoare si a devenit cunoscut in lumea hackerilor sub pseudonimul „Mendax”. In anii ’90, a fost implicat in mai multe activitati de hacking, fiind ulterior arestat si condamnat pentru infractiuni informatice minore in Australia.

In 2006, a fondat WikiLeaks, o platforma care permite scurgerea de informatii secrete guvernamentale si corporative in mod anonim, cu scopul de a promova transparenta si responsabilitatea. 

In 2010, WikiLeaks a devenit faimos pe plan global dupa publicarea a sute de mii de documente militare si diplomatice secrete ale Statelor Unite, inclusiv informatii despre razboaiele din Irak si Afganistan. Aceste dezvaluiri au starnit un val de controverse, atragand atentia si furia guvernelor din intreaga lume, in special a celui american, care a acuzat platforma ca pune in pericol securitatea nationala.

In 2012, Assange s-a refugiat in Ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extradarea in Suedia, unde era investigat pentru acuzatii de agresiune sexuala, pe care le-a negat constant. El a sustinut ca adevaratul motiv al urmaririi sale era legat de activitatea sa cu WikiLeaks si ca, odata extradat in Suedia, ar fi putut fi predat autoritatilor americane.

A trait in ambasada timp de aproape sapte ani, pana in aprilie 2019, cand guvernul ecuadorian i-a retras azilul, iar Assange a fost arestat de politia britanica, fiind incarcerat in in inchisoarea de maxima securitate Belmarsh pana in luna iunie a acestui an cand a fost eliberat. Conditia pentru eliberare a fost pledarea ca vinovat intr-un caz de spionaj, fiind condamnat la inchisoare pentru 62 de luni, exact perioada pe care o incheiase in detentie.

Prima lui iesire publica a avut loc saptamana trecuta, pe 2 octombrie, cand Assange a fost prezent la Consiliul Europei la Strasbourg.

La Strasbourg, Assange a participat la adoptarea unei rezolutii de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei prin care au fost recunoscute calitatea de “prizonier politic” a acestuia dar si ingrijorarea profunda cu privirea la tratamentul dur cu care s-a confruntat. S-a discutat si efectul descurajant pe care l-a avut arestarea lui asupra jurnalistilor de investigatii din intreaga lume.

Luna trecuta, Gabriel, fratele lui Assange, declara ca sustinatorii lui Julian incearca sa il convinga pe presedintele american Joe Biden sa il gratieze deoarece in SUA risca sa fie judecata pentru spionaj si conspiratie legata de publicarea documentelor secrete.

Cazul sau continua sa fie un subiect de dezbatere globala, punand in discutie libertatea presei, dreptul la informatie si limitele guvernamentale in era digitala.