In noul film biografic despre Donald Trump, “The Apprentice”, cu Sebastian Stan si Jeremy Strong in rolurile principale, „ucenicul” din titlu este chiar Trump, interpretat de Stan. Mentorul sau este Roy Cohn, un avocat de dreapta nemilos, care a devenit cunoscut ca mana dreapta a senatorului american Joseph McCarthy, cel care a condus vanatoarea de vrajitoare anticomunista din anii 1950. In 1951, Cohn a jucat un rol esential in condamnarea lui Ethel Rosenberg ca spioana sovietica, obtinand pentru ea pedeapsa cu moartea — ulterior, Cohn s-a laudat ca a facut presiuni ilegale asupra judecatorului pentru a se asigura ca Rosenberg va ajunge pe scaunul electric.

In film, il intalnim pe un Cohn mai in varsta, acum un broker de putere in New York-ul anilor ’70. Strong il interpreteaza cu o raceala predatoare, imitand chiar si gestul sau obisnuit de a-si scoate limba, asa cum facea Cohn in viata reala. El il introduce pe Trump in cercurile obscure, dominate de mafie, ale puterii din New York si il invata pe viitorul presedinte trei reguli pe care acesta le respecta si astazi: „ataca, ataca, ataca”; „nu recunoaste nimic, neaga totul”; „nu admite niciodata infrangerea”. Cohn era homosexual, si, desi nu a recunoscut niciodata oficial acest lucru, nu facea mari eforturi pentru a-si ascunde relatiile. In 1986, a devenit una dintre numeroasele victime ale epidemiei de SIDA. A murit in agonie, deposedat de dreptul de a practica avocatura — regulile sale „flexibile” i-au venit in cele din urma de hac — si abandonat de Trump.

Interpretarea lui Strong a lui Cohn nu este prima data cand acest personaj a fost memorabil caracterizat. El a fost un personaj central in “Angels in America”, o piesa epica in doua parti despre SIDA si viata gay, scrisa de Tony Kushner si jucata pentru prima data in anii ’90. Piesa a fost montata sila noi de itor Ioan Frunza la Teatrul Metropolis.
In piesa, Cohn este o forta intens fizica, care se bucura de politica drept „jocul de a fi in viata” si isi doreste sa fie o caracatita, pentru a putea folosi mai bine sistemul sau elaborat de telefoane.

Doi actori au castigat premiul Tony pentru acest rol — Ron Leibman in 1993 si Nathan Lane in 2018, pentru o reluare a productiei — si cand Al Pacino l-a jucat pe Cohn adaptarea TV din 2003, a primit si un Glob de Aur.

Pe Jeremy Strong publicul larg il cunoaste mai ales din creatia sa recenta, Kendall Roy, personajul sau naiv din “Succession”.
El este si un foarte bun actor de teatru si a castigat recent premiul Tony pentru cel mai bun actor intr-o productie a piesei “Un dusman al poporului” de Henrik Ibsen pe Broadway, si este considerat unul dintre cei mai cititi si educati actori ai momentului, extrem de riguros in pregatirea pentru rolurile sale.

“The Apprentice”, regizat de Ali Abbasi, prezinta ascensiunea lui Donald Trump in New York-ul anilor ’70 si ’80, sub indrumarea lui Cohn. Filmul, de o duritate brutala, ni-l arata pe Trump (Sebastian Stan) ca pe un baiat neindemanatic, pe care Cohn il invata sa-si croiasca drumul spre faima prin agresivitate, jumatati de adevar si negari categorice. O mare parte din film, Strong apare bronzat artificial si in costum de baie Speedo, dand ordine barbatului tremurand care avea sa devina al 45-lea presedinte al Statelor Unite.

Prin amabilitatea distribuitorului filmului CAY Films, va prezentam un interviu cu Jeremy Strong. Filmul este din 18 octombrie in cinematografele din Romania.

Poti sa descrii filmul intr-o fraza?
„Ieri. Nebunia de azi ne-a pregatit”, este un vers dintr-un poem epic faimos, „Rubaiat”, scris de poetul iranian din secolul al XI-lea, Omar Khayyam, pe care tatal lui Roy Cohn il iubea. A spus: „Ieri nebunia de azi ne-a pregatit”. Este un film care exploreaza si ne arata formarea unei perspective asupra lumii si este o poveste de tip Frankenstein despre un monstru care creeaza alt monstru.

Cum ai intrat in acest proiect?
L-am intalnit pe Ali Abbasi la Telluride cand eram in festival cu filmul lui James Gray acum cativa ani; vazusem filmul sau „Border”, si am vazut „Holy Spider” la Telluride si am fost cu adevarat impresionat de el. Este un regizor indraznet si are un fel de sensibilitate fantezmagorica de tip David Lynch. Si il cunosteam pe Gabe Sherman pentru ca citisem cartea lui despre Roger Ailes cand lucram la serialul de televiziune Succesion care implica si viata lui Murdoch Fox. Si am crezut ca combinatia dintre aceste doua voci ar fi cu adevarat exploziva si puternica.

Ai mai citit ceva de Gabriel Sherman?
Da, eram constient de el si fan al muncii sale. Si, stiti, am crezut ca combinatia dintre veracitatea jurnalistica, metodic cercetata, a lui Gabe si sensibilitatea de film cu monstri, de tip Lynchian punk rock, a lui Ali, ar da nastere la ceva original, ceea ce cred ca s-a si intamplat.

Cum a fost sa lucrezi cu Sebastian Stan?

Nu am suficient de multe cuvinte ca sa pot sa-l descriu, precum si perfectionismul muncii sale. Cred ca ceea ce face in acest film este cu adevarat uimitor. Si chiar si aproape de el, stiti, in transee, nu am vazut niciodata cusaturile, partea de lucru din spate. Ce a trebuit sa faca este un mare risc si, pentru a-l stapani si a-l internaliza cu adevarat si a fi in control, a trebuit sa iesim amandoi impreuna cu munca noastra pe o barna ingusta la inaltime.

Ce te-a atras la rolul Roy Cohn? Si cum te pregatesti sa devii un personaj ca el?
Intotdeauna caut posibilitatea transformarii si a riscului, iar aceasta le-a oferit pe ambele, la maximum. Ca sa interpretezi pe cineva devii un detectiv si incerci sa inveti si sa absorbi tot ce poti si sa internalizezi tot ce poti. Exista o multime de materiale despre Roy Cohn. Exista multe carti, cateva biografii. Cohn insusi a scris cateva carti. Exista multe inregistrari si materiale de arhiva, videoclipuri. Asa ca faci toate acestea. Si a trebuit sa fac si ceva munca fizica pentru a-i reda esenta. Faci totul, dar, stiti, partea reala este un mister pentru mine. Si speri ca, daca faci toata munca, cercetarea si sapaturile necesare, ca la un nivel visceral vei intelege ceva din ceea ce aproximeaza esenta acestei persoane.

Cum stii ca esti pregatit cu toata documentarea si poti trece la actorie?
Munca ta trebuie sa fie facuta pana ajungi pe platou. Scenariul trebuie sa fie cunoscut si uitat, iar toata munca, tot scheletul trebuie sa fie dat jos. Astfel incat sa devii pur si simplu ei.

Ce fel de persoana era Roy Cohn?
Avea o camera plina cu broaste impaiate. Este o enigma. Si el i-a trimis pe Julius si Ethel Rosenberg la scaunul electric. A fost avocatul-sef al lui McCarthy in timpul audierilor si era un avocat temut, a carui unica masura morala era castigul. A lasat o mostenire de minciuna si influenta maligna elevului sau vedeta. Si cu totii traim acum efectele acesteia intr-un mod foarte real si terifiant.

Crezi ca felul lui Cohn de a vedea lumea a prins viata in zilele noastre in cele din urma?
Aceasta exista foarte mult si este incarnata acum, ideea ca ar trebui sa negi totul. Sa nu recunosti nimic. Sa nu accepti niciodata infrangerea. Sa ataci. Toate lucrurile pe care filmul le exploreaza. Si el era cineva care sustinea acea negare a realitatii. El a negat realitatea. A negat realitatea obiectiva. Si a negat propria sa realitate. Si a facut-o sfidator. De exemplu, ca un manifest, iahtul lui se numea „Sfidare”. Era un om sfidator. Si sfidarea si negarea lui, pentru mine, sunt umbrele lui lungi pe care le traim cu totii azi.

De ce l-a a ales pe Trump pentru a-I fi mentor?
Ambii sunt copii din cartierele marginase, cu relatii foarte dificile, deteriorate, cu parintii lor, care doreau sa se ridice deasupra altora prin orice mijloace si sa caute putere si un sentiment de a fi special, cred. Si el a vazut ceva similar in Donald Trump si o dorinta si un entuziasm de a invata.

De ce sa mearga lumea sa vada filmul?
Evident, suntem intr-un moment fara precedent in istoria acestei tari, iar acesta este un film care examineaza samanta si nucleul a ceea ce ne-a adus aici, in aceasta relatie, iar perioada pe care o acopera acest film prefigureaza momentul politic in care ne aflam acum.
Desi stim cu totii ca ne jucam cu focul cu acest film si mizele sunt atat de mari, intentia sa, asa cum a spus, este sa tina o oglinda in fata realitatii. Este ceea ce a scris Shakespeare: “Tinem o oglinda in fata naturii si aratam varstei si corpului timpului, forma si presiunea sa”.
Asadar, acest film exploreaza fortele si presiunile care au format Donald Trump-ul pe care il cunoastem astazi. Si cred ca este foarte important pentru toti din aceasta tara si din lume sa inteleaga aceste forte si presiuni.