Palatul Telefoanelor este redeschis dupa o investitie de peste 7 milioane de euro. Povestea primului „zgarie-nori” din Romania, inspirat de arhitectura New York-ului.
Se redeschide Palatul Telefoanelor, emblematica cladire art deco si cel mai inalt imobil din Bucuresti pana la finalizarea Hotelului InterContinental. Constructia a fost inspirata de cladirile americane de la finalul anilor 1920, inclusiv de Empire State Building din New York.
La momentul constructiei, a fost prima cladire din Romania care gazduia echipamente telefonice de ultima generatie ce permiteau legaturi rapide cu orasele europene si promiteau o lume mai conectata.
Investitia recenta de peste 7 milioane de euro a readus cladirea la vechea ei glorie. Orange Romania a finantat proiectul de modernizare si de adaptare la noile norme de rezistenta si de securitate la incendiu.
Mai jos va invitam sa descoperiti povestea Palatului Telefoanelor.
Imobilul a fost construit intr-un timp record de 20 de luni, intre 1931 si 1933. Planurile si proiectul de executie au fost intocmite la New York, sub supravegherea arhitectului american Louis Weeks.
Pe locul actualei cladiri functiona inca din secolul al XIX-lea celebra Terasa Otetelasanu, vizitata de majoritatea bucurestenilor pentru mititeii deliciosi, mustul proaspat, baluri si piese de teatru. Era una din cele mai cautate gradini din capitala, frecventata de marile personalitati ale vremurilor, precum George Cosbuc si Ion Minulescu.
Terasa a fost cumparata in 1931 cu 39,5 milioane de lei de Societatea Anonima Romana de Telefoane cu intentia de a ridica sediul central al companiei pe Calea Victoriei. Proiectul noii cladiri a fost incredintat unei echipe de arhitecti condusa de americanul Louis Weeks si romanul Edmond Van Saanen Algi (de origine franco-neerlandezo-italiana).
Palatul Telefoanelor a fost inaugurat pe 23 aprilie 1933 in prezenta Regelui Carol al II-lea care a tinut un discurs despre progres si viata moderna a Bucurestiului. La momentul respectiv, o parte din locuitorii capitalei dispretuiau cladirea si preferau sa nu traverseze pe langa ea, in timp ce altii o admirau, comparand-o cu celebrii zgarie-nori de pe Broadway.
Palatului Telefoanelor a fost una din cele mai importante constructii realizate la vremea respectiva, fiind si cel mai inalt imobil din Romania pana in 1971, cu o inaltime de 52,5 metri, lucru mentionat si de National Geographic in aprilie 1934.
Constructia a fost realizata in stilul art-deco, caracterizat in epoca drept o reprezentare a modernismului. Nu era un aspect intamplator deoarece destinatia cladirii era inspirata de progresul tehnologiei si de telefoane, considerate un simbol al viitorului. Arhitectii au ales pentru decoratiile imobilului elemente de inspiratie egipteana, iar pentru fatada au optat pentru placi de piatra artificiala. Ulterior au mai fost realizate lucrari de constructie, in 1940 si 1946, pentru a exitinde cladirea cu alte doua nivele pe verticala.
In 1937, bucurestenii aveau acces la doua tipuri de abonamente, pe care le plateau la ghiseele de la Palatul Telefoanelor: 750 de lei in fiecare luna pentru 210 convorbiri telefonice sau 850 de lei pentru 320 de convorbiri. Cei care inca nu aveau telefon acasa pot scurta distantele prin telefoanele publice aflate in oficiile postale sau chiar la parterul Palatului, la preturi de 2 lei pentru 3 minute in Capitala si 20 de lei pentru 3 minute de apel in provincie si in strainatate.
Societatea Anonima Romana de Telefoane ofera abonatilor, pe langa o gama larga de facilitati, pagini intregi de instructiuni de folosire a telefonului: „Nu bateti in furca receptorului. Asteptati tonul automatului. Nu incepeti formarea numarului decat dupa ce auziti acest ton. Numerele trebuie formate cifra cu cifra fara a se omite zerourile. Raspundeti imediat ce auziti sunand telefonul. Vorbiti direct in receptor pentru a putea fi auzit. Utilizati telefonul numai timpul necesar, poate ca intre timp alte persoane incearca sa va obtina.”
In timpul celui de al doilea Razboi Mondial, Palatul a fost vizat de bombardamentele germane insa dintr-o eroare a fost gresita tinta si cladirea a fost salvata.
Palatul a fost tinta bombardamentelor aviatiei germane din noaptea de 24 spre 25 august 1944 in speranta ca vor reusi sa intrerupa comunicatiile in Bucuresti. In schimb, a fost distrusa cladirea Teatrului National care se afla in proximitate si din care a ramas numai fatada — in prezent gazduieste Hotelul Novotel.
Este si prima cladire din capitala ridicata pe schelet de otel, realizat la Uzinele si Domeniile de Fier Resita, cantarind 872 de tone. A rezistat ultimelor cutremure majore din Romania, inclusiv celor din 1977 si 1990, insa ele au afectat structura de rezistenta, aceasta devenind un pericol pentru angajati si ducand in cele din urma la intreruperea activitatii la interior. Imobilul a fost consolidat intre 1996 si 2004 iar in ultimii ani a gazduit evenimente care sprijina arta contemporana, in special noile generatii de tineri absolventi ai universitatilor vocationale.
Descoperiti la articolul de mai jos povesti ale cladirilor monumentale de pe Calea Victoriei.
