Un studiu care investigheaza efectul somnului asupra performantelor creierului a descoperit o legatura intre preferinta unei persoane pentru activitatea de dimineata sau de seara si functiile sale cerebrale, sugerand ca persoanele care se autodeclara „pasari de noapte” tind, in general, sa obtina scoruri cognitive mai bune.

Cercetatorii de la Imperial College London au analizat datele a peste 26 000 de persoane pentru a afla cum diferite aspecte ale somnului – inclusiv durata, tiparele si calitatea – au afectat ascutimea mentala, puterea de concentrare si capacitatea cognitiva generala.

Utilizand date din baza de date extinsa UK Biobank, cercetatorii au analizat informatii privind adultii din Regatul Unit care au completat o serie de teste cognitive – inclusiv daca persoanele s-au descris ca fiind „persoane care functioneaza mai bine de dimineata” sau „persoane care lucreaza mai bine noaptea”, referindu-se la momentul din zi in care se simt mai alerte si mai productive.
Studiul a aratat ca somnul intre 7-9 ore pe noapte este optim pentru functionarea creierului, stimuland functiile cognitive precum memoria, rationamentul si viteza de procesare a informatiilor. In schimb, dormitul mai putin de 7 ore sau mai mult de 9 ore avea un efect clar daunator asupra functiei cerebrale.

S-a constatat, de asemenea, ca cronotipul unei persoane – preferinta unei persoane pentru activitatea de seara sau de dimineata, denumita in mod obisnuit „bufnite de noapte” si, respectiv, „ciocarlii de dimineata” – a afectat, de asemenea, rezultatele testelor.

Bufnitele – sau adultii care sunt in mod natural mai activi seara – au obtinut rezultate mai bune la teste in comparatie cu cei care erau orientati spre dimineata. In mod constant, ciocarliile au inregistrat cele mai mici scoruri cognitive in ambele grupuri analizate, scorurile imbunatatindu-se in cazul tipurilor „intermediare” – cei care au exprimat o usoara preferinta pentru zi sau noapte – si atingand niveluri mai ridicate in cazul tipurilor de seara.

Tipurile de seara, sau bufnitele, au obtinut scoruri cu aproximativ 13,5% mai mari decat tipurile de dimineata intr-un grup si cu 7,5% mai mari decat tipurile de dimineata in alt grup.

„Somnorosii” intermediari – un amestec de ambele – s-au descurcat, de asemenea, mai bine, obtinand scoruri cu aproximativ 10,6% si 6,3% mai mari decat tipii matinali in cele doua grupuri. Aceste diferente au fost extrem de semnificative, ceea ce inseamna ca este foarte putin probabil ca ele sa fie datorate sansei.
Analiza a fost ajustata in functie de alti factori de sanatate si stil de viata, cum ar fi varsta, sexul, fumatul si consumul de alcool, precum si prezenta bolilor cronice, cum ar fi bolile de inima si diabetul. Persoanele mai tinere si cele fara afectiuni cronice au obtinut, in general, scoruri mai mari la testele cognitive, in timp ce alegerea unui stil de viata mai sanatos a fost de obicei asociata cu performante cognitive mai bune.

Autorul principal al studiului, Dr. Raha West, de la Imperial College London, a declarat: „Studiul nostru a constatat ca adultii care sunt in mod natural mai activi seara (ceea ce am numit „eveningness”) au avut tendinta de a performa mai bine la testele cognitive decat cei care sunt „matinali”. In loc sa fie doar preferinte personale, aceste cronotipuri ar putea avea un impact asupra functiei noastre cognitive. Este important sa retineti ca acest lucru nu inseamna ca toate persoanele matinale au performante cognitive mai slabe. Constatarile reflecta o tendinta generala in care majoritatea ar putea inclina spre o cognitie mai buna in tipurile de seara. In timp ce este posibil sa va schimbati obiceiurile naturale de somn prin ajustarea treptata a orei de culcare, cresterea expunerii la lumina de seara si mentinerea unui program de somn consistent, schimbarea completa de la o persoana matinala la o persoana de seara este complexa.”
Desi exista o tendinta a lumii moderne, data de stilul de viata, pentru a fi cat mai activ dimineata – cu grupul celor bogati si destepti care sunt activi de la 5 dimineata- medicul a precizat ca pentru sanatatea pe termen lung e mai important somnulde 7-9 ore. „Desi este esential sa intelegeti si sa lucrati cu tendintele dvs. naturale de somn, este la fel de important sa va amintiti sa dormiti suficient, nici prea mult, nici prea putin. Acest lucru este esential pentru a va mentine creierul sanatos si functionand la cel mai bun nivel.”

Cercetatorii au constatat, de asemenea, ca, in timp ce durata somnului a fost vitala, persoanele care au raportat insomnie nu au obtinut un scor semnificativ mai scazut in ceea ce priveste performanta cognitiva in cohortele lor. Acest lucru poate indica faptul ca trebuie luate in considerare aspectele specifice ale insomniei, cum ar fi severitatea acesteia si durata de timp suferita.
Puteti citi studiul “Durata somnului, cronotipul, factorii de sanatate si stilul de viata afecteaza cognitia: A UK Biobank cross-sectional study by Raha West, Daqing Ma et al aici.