Ghidul longevitatii. Un nou studiu dezvaluie alimentele care lungesc si scurteaza durata de viata. Un hot-dog ia 36 de minute din viata, iar un cheesburger rapeste 9 minute.
Un studiu de la Universitatea din Michigan arata ca alimentele ultraprocesate pot scurta durata vietii, produse precum hot dog-ul si bauturile racoritoare carbogazoase reducand speranta de viata.
In ceea ce ar putea fi numit drept un ghid al longevitatii, studiul, publicat in revista Nature Food, a evaluat mai mult de 5 800 de alimente, clasificandu-le in functie de contributia adusa la bolile nutritionale dar si la impactul lor asupra mediului.
Oamenii de stiinta au constatat ca inlocuirea a 10% din aportul caloric zilnic de carne de vita si carne procesata cu un amestec de fructe, legume, nuci, leguminoase si fructe de mare selectate ar putea reduce amprenta de carbon alimentara cu o treime si ar permite oamenilor sa castige 48 de minute de viata sanatoasa pe zi.
Desi mancarea delicioasa este preferata de majoritate in perioada Craciunului, profesionistii din domeniul sanatatii avertizeaza cu privire la pericolele care pot aparea daca adoptati aceste obiceiuri pe tot parcursul anului.
Conform studiului, anumite alimente ultraprocesate ar putea sa va scurteze viata. De exemplu, consumul unui hot-dog ar putea sa va rapeasca 36 de minute, iar consumul adiacent al unei doze de suc de tip “cola” ar putea adauga alte 12 minute pierdute.
S-a constatat ca sandvisurile pentru micul dejun si ouale scad 13 minute din durata vietii, cheeseburgerii ar putea taia 9 minute in timp ce deliciosul bacon rapeste numai 6 minute. Printre alimentele daunatoare in acest au mai fost numite pizza, pastele cu branza la cuptor si alte tipuri de alimente ultraprocesate.
In acelasi timp, cercetarea a descoperit despre consumul anumitor tipuri de peste ca ar putea adauga 28 de minute de longevitate, oferind o alternativa mai sanatoasa.
Dr. Olivier Jolliet, conducatorul studiului, a subliniat importanta schimbarilor alimentare pentru o sanatate mai buna: „Urgenta schimbarilor alimentare pentru imbunatatirea sanatatii umane este clara. Constatarile noastre demonstreaza ca substitutiile mici si directionate ofera o strategie fezabila si puternica pentru a obtine beneficii semnificative pentru sanatate si mediu, fara a necesita schimbari dramatice ale regimului alimentar.”
Multi medici recomanda renuntarea la alimentele ultraprocesate pentru a imbunatati starea generala de sanatate, indemnand la o abordare mai atenta a ceea ce consumam.
Recomandarile vin in urma unor statistici alarmante: aproape 75 % din alimentele consumate in SUA sunt considerate a fi ultraprocesate. Expertii in sanatate sunt ingrijorati in special de cresterea brusca a cazurilor de cancer de colon la tineri, despre care unii sugereaza ca ar fi legata de consumul crescut de astfel de alimente.
„In general, recomandarile legate de dieta sunt lipsite de o directie specifica si actionabila pentru a motiva oamenii sa isi schimbe comportamentul si rareori abordeaza impactul asupra mediului”, a declarat Katerina Stylianou, cercetator postdoctoral in cadrul Departamentului de Stiinte ale Sanatatii Mediului de la Scoala de Sanatate Publica a Universitatii din Michigan. In prezent, ea lucreaza ca director al strategiei de informatii si date privind sanatatea publica la Departamentul de Sanatate din Detroit.
Studiul se bazeaza pe un nou indice nutritional condensat sub numele de Health Nutritional Index si calculeaza sarcina neta benefica sau daunatoare pentru sanatate in minute de viata sanatoasa asociata cu o portie de alimente consumate.
Au fost utilizati 15 factori de risc alimentar si estimari ale efectelor daunatoare ale bolilor din Global Burden of Disease (in care mortalitatea si morbiditatea bolilor sunt asociate cu o singura alegere alimentara a unui individ), aceste informatii fiind corelate cu profilurile nutritionale ale alimentelor consumate in Statele Unite, bazate pe date furnizate de What We Eat in America a National Health and Nutrition Examination Survey. Alimentele cu scoruri pozitive adauga minute sanatoase de viata, in timp ce alimentele cu scoruri negative sunt asociate cu rezultate de sanatate care pot fi daunatoare pentru sanatatea umana.
Pentru a evalua impactul alimentelor asupra mediului, cercetatorii au utilizat IMPACT World+, o metoda de evaluare a impactului ciclului de viata al alimentelor (productie, prelucrare, fabricare, preparare/gatire, consum, deseuri) si au adaugat evaluari imbunatatite pentru utilizarea apei si daunele aduse sanatatii umane de formarea particulelor fine. Ei au elaborat scoruri pentru 18 indicatori de mediu, luand in considerare retete alimentare detaliate, precum si risipa alimentara anticipata.
In cele din urma, cercetatorii au clasificat alimentele in trei zone colorate: verde, galben si rosu, pe baza performantelor lor nutritionale si de mediu combinate, asemanator unui semafor.
Zona verde reprezinta alimentele care sunt benefice din punct de vedere nutritional si au un impact redus asupra mediului. Alimentele din aceasta zona sunt predominant nuci, fructe, legume cultivate pe camp, leguminoase, cereale integrale si unele fructe de mare.
Zona rosie include alimente care au fie un impact nutritional considerabil, fie un impact asupra mediului si care ar trebui reduse sau evitate in alimentatia personala. Impactul nutritional a fost determinat in principal de carnea procesata, iar impactul climatic si majoritatea celorlalte efecte asupra mediului au fost determinate de carnea de vita si porc, carnea de miel si carnea procesata.
Cercetatorii recunosc ca gama tuturor indicatorilor variaza substantial si subliniaza, de asemenea, faptul ca alimentele benefice din punct de vedere nutritional ar putea sa nu genereze intotdeauna cele mai reduse efecte asupra mediului si viceversa.
La inceputul acestui an, British Medical Journal (BMJ) a dezvaluit concluzii ingrijoratoare cu privire la alimentele ultraprocesate.
Consumul ridicat al acestor alimente a fost asociat cu un risc cu 50% mai mare de deces legat de boli cardiovasculare si cu un risc cu 48-53% mai mare de probleme de sanatate mintala, cum ar fi anxietatea.
In plus, a existat un risc cu 12% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2. Alimenteles ultraprocesate urile au fost, de asemenea, legate de un risc cu 21% mai mare de moarte prematura, obezitate si un risc cu 40-66% mai mare de boli de inima. Alte probleme de sanatate — 30 la numar in total — legate de aceste alimente au inclus probleme de somn, depresie, astm, colesterol ridicat si probleme gastrointestinale.