Craciunul celebreaza nasterea lui Iisus Hristos si este una dintre cele mai importante si asteptate sarbatori ale crestinismului. Cu toate acestea, data de 25 decembrie nu a fost aleasa initial pe baza unor evenimente istorice precise, ci dintr-o serie de considerente religioase si culturale. Acestea au fost influentate de sarbatori pagane care aveau loc de sute de ani in spatiul fostului Imperiu Roman, sub ocuparea caruia se aflau si teritoriile bibilice in care s-a nascut si a crescut Iisus.

Una dintre sarbatorile pagane era Saturnalia, un omagiu adus zeului roman Saturn care avea loc intre 17 si 23 decembrie. Va invitam sa descoperiti mai jos care sunt legaturile surprinzatoare dintre sarbatoarea romana si Craciun, dar si detalii despre cum a fost stabilita data nasterii lui Iisus.

Alegerea datei de 25 decembrie pentru a sarbatori Craciunul este legata de o serie de factori, inclusiv dorinta de a inlocui sarbatorile pagane si de a asocia nasterea lui Iisus cu un eveniment cosmic important.

Desi Biblia nu mentioneaza explicit data nasterii lui Iisus, ziua de 25 decembrie a fost aleasa de Biserica Crestina a primelor secole conform a doua ipoteze sustinute de teologi si specialisti. Deoarece reprezinta un moment fondator al religiei crestine, unul dintre motivele principale pentru stabilirea datei are legatura cu solstitiul de iarna, care in emisfera nordica are loc in jurul zilelor de 21 sau 22 decembrie.

Solstitiul de iarna reprezinta cea mai scurta zi a anului si inceputul lunilor cu mai multe ore de lumina, un moment simbolic in multe culturi. In crestinism, Iisus este vazut ca ”Lumina Lumii”, astfel ca nasterea sa dupa solstitiu are o semnificatie profunda, simbolizand triumful luminii asupra intunericului si inceputul unei noi ere pentru popoarele lumii.

De asemenea, ziua de 25 decembrie are loc la 9 luni dupa data de 25 martie cand a fost stabilita Buna Vestire, momentul conceperii lui Iisus. Cu toate acestea, in scrierile primelor secole, data nasterii lui Isus este mentionata de catre primii teologi crestini ca fiind primavara, in timpul lunilor aprilie sau mai.  

Data exacta a nasterii lui Iisus a devenit un subiect de interes pentru parintii bisericii crestine in secolul al III-lea. Clement al Alexandriei, primul teolog crestin, sustinea in jurul anului 20 ca Iisus s-ar fi nascut in a 25-a zi a lunii egiptene Pachon, adica pe 20 mai, sau in a 24-a sau a 25-a zi a lunii Pharmuthi — 20 sau 21 aprilie.

Pe de alta parte, cercetatorii specializati pe acest subiect sunt de parere ca prezenta in textele biblice a pastorilor care vegheaza asupra oilor sustin teoria cu privire la nasterea lui Iisus primavara, deoarece turmele nu erau scoase la pascut in lunile de toamna tarzie si iarna. Daca teoria ar fi confirmata, atunci ziua nasterii lui Iisus ar fi mai apropiata de Pastele crestin sau de sarbatoarea evreiasca Pesah. 

Pe langa simbolismul cosmic, alegerea datei Craciunului a fost influentata si de sarbatorile pagane care aveau loc in perioada respectiva. Romanii sarbatoreau Saturnalia intre 17 si 23 decembrie, iar ulterior pe 25 decembrie a fost stabilita ziua Soarelui Neinvins — Sol Invictus. 

In primele secole ale crestinismului si mai ales dupa adoptarea acesteia ca religie oficiala in Imperiul Roman, in secolul al IV-lea sub Imparatul Constantin, biserica a incercat sa atraga paganii practicanti spre crestinism prin convertirea festivitatilor pagane de iarna in sarbatori crestine. 

Prin urmare, in loc de Saturnalia, care a fost transformata in secolul al III-lea in Nasterea Soarelui Neinvins — Dies Natalis Solis Invicti — a zeului Mitra, biserica a promovat nasterea lui Iisus. 

Similaritatile dintre nasterea lui Mitra si a lui Iisus sunt sustinute de simbolismul luminii si al renasterii lumii, prezent in ambele ipostaze, dar si prin festivitati. In ambele cazuri, cele doua evenimente erau marcate de ospete festive, jocuri si distractii care aduceau un spirit de bucurie colectiva. De asemenea, romanii obisnuiau sa faca schimb de daruri, iar casele erau decorate cu verdeata, ceea ce aminteste de traditiile moderne de decorare a bradului de Craciun.

In timpul festivitatilor de Saturnalia, sclavii si stapanii isi schimbau rolurile la mesele comune, un obicei care a fost perpetuat si in crestinism, regasit in Franta medievala si continuat pana in prezent prin La Fête des Rois – Sarbatoarea celor 3 magi.

In cele din urma, desi 25 decembrie nu este data exacta a nasterii lui Iisus, Craciunul reprezinta o continuare a unor traditii vechi ale umanitatii, care continua bucuria reunirii si a celebrarii luminii.