Zilele acestea, in Franta se intampla lucruri care ofera autoritatilor din Romania un exemplu despre cum se protejeaza patrimoniul si cum se rezolva o criza in domeniul cultural.

Presedintele francez Emmanuel Macron a declarat ieri in cadrul unui discurs tinut in fata picturii Mona Lisa, capodopera din secolul al XVI-lea realizata de Leonardo da Vinci, ca se simte smerit sa se afle in prezenta lucrarii si a anuntat ca portretului i se va acorda propriul „spatiu special” in Muzeul Luvru.

Macron a mai anuntat ca, de la 1 ianuarie 2026, vizitatorii muzeului din tarile din afara UE vor plati o taxa de intrare mai mare pentru a sustine renovarile prin care Luvru va trece in urmatoarea perioada.

Declaratiile lui Macron au venit la cateva zile dupa ce directorul muzeului Luvru a avertizat despre pericolele pe care le ridica degradarea cladirii si supraaglomerarea.

Macron a anuntat planuri majore pentru un Luvru „reproiectat, restaurat si marit”, care doreste sa devina „epicentrul istoriei artei pentru tara noastra si nu numai”. Planul se numeste “Noua Renastere” si presupune mutarea celui mai faimos portret din lume, Mona Lisa, intr-o sala proprie si crearea unei noi intrari pana in 2031 „cel tarziu”.

Acest lucru va „reechilibra modul de vizitare” a muzeului si „il va redeschide, il va reda parizienilor in ceea ce priveste accesul”, cu alte planuri de reamenajare pentru zona inconjuratoare.

Presedintele francez a declarat ca noul spatiu al Mona Lisei va fi „accesibil independent de restul muzeului”, cu „propriul permis de acces”. In prezent, tabloul este expus in spatele a doua geamuri protectoare in cea mai mare sala a Luvrului, care prezinta, de asemenea, lucrari din secolul al XVI-lea ale maestrilor venetieni. Supraaglomerarea este insa o problema majora, vizitatorii incercand sa o zareasca printr-o padure de brate care tin telefoanele mobile.

Anul trecut, Muzeul Luvru a avut 8,7 milioane de vizitatori – mai mult de 75% dintre acestia din afara Frantei, in principal din SUA si China, precum si din Italia, Regatul Unit, Germania si Spania. Macron a declarat ca muzeul isi propune sa primeasca 12 milioane de vizitatori pe an odata ce va fi renovat.

Renovarea va include ceea ce Macron a numit o „noua intrare grandioasa” langa Sena, care va fi deschisa in 2031, precum si crearea de camere subterane care vor extinde spatiul de expunere. 

Macron a declarat ca noua intrare, la Colonnade de Perrault, in partea de vest a muzeului, va fi finantata din resursele proprii ale muzeului si de catre donatori, nu de catre contribuabilii francezi. Procesul va incepe printr-un concurs pentru alegerea unui proiect de arhitectura.

Ultima mare renovare a muzeului, in anii 1980, a dus la crearea unei vaste piramide de sticla de catre arhitectul chinezo-american IM Pei. Dar aceasta a fost proiectata pentru 4 milioane de vizitatori pe an, iar Luvru primeste in prezent mai mult decat dublu fata de estimarile initiale.

Interventia neasteptata a lui Macron dupa un memoriu trimis ministrul francez al culturii, Rachida Dati, si dezvaluit in presa franceza. In textul scrisorii, Laurence des Cars, directorul Luvrului, a descris cum vizitarea muzeului a devenit un „calvar fizic” iar multimea de turisti, scurgerile de apa si serviciile de catering de calitate inferioara afecteaza cel mai vizitat muzeu din lume.

Documentul a fost preluat de presa internationala si a starnit valuri in randul francezilor care au cerut autoritatilor sa protejeze muzeul care atrage aproape 9 milioane de vizitatori de anual, multi dintre acestia fiind turisti care sustin economia Parisului si a Frantei. 

Des Cars, prima femeie care conduce muzeul, a fost transanta in viziunea sa despre ceea ce intampina adesea vizitatorii: „Vizitarea Luvrului este un calvar fizic; accesul la operele de arta necesita timp si nu este intotdeauna usor. Vizitatorii nu au spatiu pentru a lua o pauza. Optiunile alimentare si toaletele sunt insuficiente ca volum, situandu-se sub standardele internationale. Semnalizarea trebuie sa fie complet reproiectata”.

Preocuparea fata de aglomeratie s-a adaugat pagubelor observate in spatiile muzeului, unele dintre acestea fiind in „stare foarte proasta”, a declarat Des Cars. In unele cazuri, zonele „nu mai sunt etanse, in timp ce altele se confrunta cu variatii semnificative de temperatura, punand in pericol conservarea operelor de arta”, a scris ea.

Memoriul recunoaste limitarile bugetare actuale ale guvernului francez, dar sustine ca muzeul are nevoie de o renovare care ar fi probabil costisitoare si complicata din punct de vedere tehnic. Este mentionata si necesitatea de a reevalua modul in care este prezentata cea mai populara atractie a Luvrului, Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci. Anul trecut, Des Cars a declarat ca majoritate a vizitatorilor muzeului, aproximativ 20.000 de persoane pe zi, se confrunta cu supraaglomerarea pentru a vedea pictura. La momentul respectiv, ea a speculat ca opera de arta ar putea primi propriul spatiu, in speranta de a oferi multimii imbrancite o vedere mai buna a zambetului enigmatic al Mona Lisei.

Des Cars a devenit director al institutiei in 2021. Pe langa propunerea de a impune un plafon zilnic de vizitatori si de a extinde programul de functionare, ea a afirmat ca muzeul a ajuns la „saturatie”. Insa scurgerea probabil intentionata a memoriului in presa franceza — publicat mai intai in Le Parisien, unul dintre cele mai citite ziare ale tarii — adauga Luvrul la lista punctelor critice de pe continent, in timp ce oficialii din intreaga Europa se confrunta cu efectele turismului excesiv.

La Luvru, a fost identificata o problema devenita critica, reprezentantii muzeului au pus presiune pe autoritati prin publicarea memoriului iar presedintele Macron s-a grabit sa ofere o solutie in acest sens. 

Intamplarea este un exemplu pentru modul in care ar trebui sa se desfasoare lucrurile si in Romania unde fostii ministrii ai Culturii si actualii conducatori ai tarii isi muta de cateva zile vina de la unii la altii pentru furtul tezaurului dacic dintr-un muzeu olandez. In trecut, sectorul cultural romanesc, inclusiv reprezentantii Muzeului National de Istorie, s-au plans de subfinantarea drastica, de lipsa de personal si de lipsa echivoca a expertilor in domeniu. Toate aceste probleme au contribuit la jaful din Olanda care s-ar fi intamplat si din cauza lipsei de neglijenta a partii romane ─ declaratiile directorului MNIR au demonstrat ca nu au fost verificate corespunzator conditiile in care au fost expuse coiful de la Cotofenesti si cele trei bratari dacice, de importanta majora pentru patrimoniul tarii noastre.

Raspunsuri la cele mai importante intrebari despre jaful aurului dacic din Olanda. De ce a fost ales un muzeu atat de mic pentru un patrimoniu de zeci de milioane de euro?

Pentru Mona Lisa, nu este prima data cand pictura este considerata a fi in pericol.  Un angajat al Muzeului Luvru a furat capodopera lui Da Vinci in 1911. A ascuns-o sub bluza si a iesit cu ea din cladire.

Vincenzo Peruggia a trecut pragul intrarii angajatilor Muzeului Luvru in dimineata de luni, 21 august 1911, la orele 7:00. Instalatorul italian fusese angajat pentru a adauga cutii de sticla de protectie pentru unele dintre cele mai cunoscute lucrari ale colectiei, inclusiv Mona Lisa lui Leonardo Da Vinci. 

Avand acces direct la tablou, l-a dat jos de pe perete, l-a infasurat in salopeta de lucru alba pe care o purta si a iesit pe usa cu Mona Lisa in brate. Lucrarea are 77 de centimetri in lungime si 53 in latime. 

Peruggia a ascuns tabloul in apartamentul din Paris in care locuia. In cateva zile, politistii au venit sa il interogheze, el fiind unul dintre suspectii principali in acest caz. Alibi-ul folosit de el a fost ca lucrase in alt loc in ziua respectiva. 

Doi ani mai tarziu, italianul s-a intors in orasul natal, in Florenta sperand sa vanda opera lui Da Vinci lui Alfredo Geri, detinatorul unei galerii de arta. Sperand sa confirme autenticitatea lucrarii, Geri l-a contactat pe Directorul Galeriei Uffizi care a chemat politia pentru a-l aresta pe Peruggia. 

Motivul italianului pentru furt a fost patriotismul: era de parere ca Mona Lisa isi are locul acasa, in Florenta, acolo unde a fost pictat. Justitia italiana a apreciat, intr-un fel motivul lui asa ca a petrecut numai sapte luni in inchisoare dupa acest incident.

Marele castigator a fost Muzeul Luvru care a primit-o pe Mona Lisa inapoi in 1913, controversa furtului transformand opera lui Da Vinci dintr-un tablou cunoscut intr-unul dintre cele mai populare din lume.

Bijuterii in valoare de 1 miliard de euro, furate in cel mai mare jaf artistic din istorie. Povestile jafurilor din ultimii 150 de ani cu Mona Lisa, Van Gogh si cel mai furat tablou din lume.