Mircea Cartarescu a fost inclus pe lista lunga a prestigiosului International Booker Prize, o recunoastere ce vine ca o confirmare a succesului sau international. 

Romanul „Solenoid”, tradus in limba engleza de Sean Cotter, este singura carte nominalizata la Booker anul acesta care depaseste 300 de pagini – mai exact, are 627. Intr-un an in care volumele scurte domina selectia, Cartarescu reuseste sa se impuna cu un roman amplu, complex si profund apreciat de critici.  

Potrivit unui articol publicat in New York Times, nominalizarea sa nu este doar o simpla selectie pe o lista, ci si o recunoastere a valorii sale literare intr-un context international. De ani de zile, criticii literari din intreaga lume il considera un posibil laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, iar aceasta nominalizare nu face decat sa intareasca acest statut.  

Recunoasterea lui Cartarescu vine intr-un moment sensibile, dupa ce Academia Romana a respins propunerea de a-l primi ca membru.

„Solenoid” este considerat de multi drept capodopera lui Cartarescu. Romanul urmareste un profesor de scoala care reflecteaza asupra vietii sale, a familiei si a viselor tulburatoare ce ii bantuie existenta. Prin aceasta explorare a realitatii si a oniricului, Cartarescu creeaza un univers aflat la granita dintre vis si constiinta.  

The New York Times, care a anuntat lista nominalizatilor, noteaza ca „Solenoid” este „unul dintre cele mai mediatizate romane de pe lista” si chiar „unul dintre favoriti”. Aceasta apreciere vine intr-un moment in care, pe plan intern, Cartarescu nu a fost primit cu aceeasi deschidere. Recent, candidatura sa pentru a deveni membru al Academiei Romane a fost respinsa, pe motiv ca „nu este la nivelul Academiei”. Bineinteles, este o decizie care ridica semne de intrebare asupra criteriilor folosite si asupra modului in care literatura contemporana este evaluata in spatiul academic romanesc. Multi au vazut in acest refuz o forma de conservatorism rigid sau chiar o neincredere in literatura actuala, in ciuda faptului ca opera lui Cartarescu este tradusa, premiata si studiata in universitati din intreaga lume.

International Booker Prize este considerat de multi drept „adevaratul Nobel” al literaturii traduse, datorita criteriilor sale strict literare, care evita motivatiile strategice sau politice ce au fost uneori atribuite Premiului Nobel pentru Literatura.  

Premiul are o valoare de 50.000 de lire sterline, suma impartita in mod egal intre autor si traducatorul romanului castigator. 

Printre laureatii din anii precedenti se numara nume mari ale literaturii contemporane, precum Jenny Erpenbeck, Han Kang si Olga Tokarczuk.  

In afara de „Solenoid”, pe lista lunga din acest an se regasesc volume precum „Cartea disparitiei” de Ibtisam Azem, tradusa din araba de Sinan Antoon, un roman care imagineaza un scenariu in care, peste noapte, toti palestinienii din Tel Aviv dispar fara urma. Pe lista se afla si „Despre nebunia unei femei” de Astrid Roemer, un roman care abordeaza identitatea si trauma personala intr-un stil narativ puternic.  

Un aspect remarcabil al selectiei din acest an este lungimea majoritatii volumelor nominalizate. In afara de „Solenoid”, aproape toate celelalte titluri au sub 200 de pagini. Max Porter, presedintele juriului, a subliniat insa ca aceasta tendinta nu reflecta „o pierdere a capacitatii de concentrare a cititorilor”, ci mai degraba faptul ca unele dintre cele mai impresionante carti ale anului au fost scurte, dar extrem de bine lucrate.  

„Unii jurati de premii literare graviteaza catre romane lungi, crezand ca scrierea lor este mai dificila, dar perfectionarea unui roman scurt este o provocare la fel de mare”, a explicat Porter. „Multe dintre aceste carti nu au niciun cuvant irosit.”  

Nominalizarea la Booker Prize este un moment important nu doar pentru cariera lui Mircea Cartarescu, ci si pentru literatura romana. 

Desi autorii romani au mai fost recunoscuti international, o victorie la acest prestigios premiu ar putea aduce o vizibilitate fara precedent literaturii romane contemporane.  

Pentru “Solenoid” ar fi o incununare a succesului de care s-a bucurat in ultimii ani. The New Yorker l-a numit in lista celor mai bune carti ale anului 2022, intocmita de editorii si criticii literari ai publicatiei.

In descrierea facuta de The New Yorker, Mircea Cartarescu este considerat  unul dintre cei mai importanti scriitori de avangarda din Romania. Volumul „se prezinta ca jurnalul unui poet esuat fara nume care a devenit profesor de scoala. El relateaza amintiri din copilaria lui bolnavicioasa si din plimbarile sale prin Bucuresti („un muzeu al melancoliei si al ruinei tuturor lucrurilor”), unde, in fata unei morgi, intalneste asa-zisii protestatari anti-moarte care poarta pancarte pe care scrie „ NU pentru a fi ingropat de viu!” Titlul romanului se refera la un obiect misterios pe deasupra caruia este construita casa lui, care provoaca levitatie si rearanjeaza camerele. Ca si in opera lui Kafka, ale carui jurnale naratorul le adora, oroarea si umorul cartii se nasc din examinarea „anomaliei tragice a spiritului imbracat in carne”, noteaza criticii literari ai publicatiei.

Mircea Cartarescu a publicat peste 25 de carti de proza, poezie, jurnalistica, eseistica si lucrari academice, precum si numeroase articole.

Opera sa este tradusa in 25 de limbi, a primit majoritatea premiilor din domeniu in Romania, precum si numeroase recunoasteri internationale, precum Premiul „Thomas Mann” in Germania (2018), Premiul Formentor in Spania (2018), Premiul „Gregor von Rezzori” in Florenta (2015), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatura (2015), Premiul orasului Leipzig pentru Armonie Europeana (2015), Marele Premiu pentru Poezie in Serbia (2013), Premiul Vilenica in Slovenia (2011).

In 2022 a castigat Premiul FIL de Literatura in Limbi Romanice, considerat cel mai important premiu literar al lumii hispanice. 

Mircea Cartarescu a castigat premiul FIL, considerat cel mai important premiu literar al lumii hispanice. Ceremonia de decernare va avea loc in noiembrie 2022