Zaharul este principalul inamic al dintilor, insa exista un alt tip de alimente bogate in amidon care au de asemenea un impact semnificativ asupra sanatatii dentare.

Un nou studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Cornell sugereaza ca numarul de copii ale genei AMY1 pe care le are o persoana poate influenta felul in care bacteriile din cavitatea bucala raspund la amidon, crescand riscul de carii si boli gingivale.

Ce rol joaca genele tale in digestia amidonului.

Cercetarea, condusa de dr. Angela Poole, a descoperit ca AMY1, gena responsabila pentru productia de amilaza salivara (enzima care incepe digestia amidonului in gura), afecteaza modul in care bacteriile orale reactioneaza la alimentele bogate in amidon. Aceasta variatie genetica ar putea explica de ce unii oameni se confrunta cu probleme dentare mai mari decat altii, chiar daca au obiceiuri de igiena orala similare.

Fiecare persoana are intre 2 si 20 de copii ale genei AMY1, iar mai multe copii inseamna o productie mai mare de amilaza salivara. Aceasta adaptare a aparut acum aproximativ 10.000 de ani, cand oamenii au inceput sa consume mai multe alimente bogate in amidon in urma revolutiei agricole.

Pentru a intelege mai bine aceasta legatura, echipa de cercetare a colectat probe de saliva de la 31 de adulti cu un numar diferit de copii ale genei AMY1. Aceste probe au fost cultivate pentru a crea biofilme similare placii dentare, apoi s-a adaugat amidon pentru a observa cum reactioneaza bacteriile.

Rezultatele au aratat ca bacteriile din gura persoanelor cu un numar mare de copii AMY1 au reactionat diferit la amidon. 

Doua bacterii, Veillonella si Atopobium, au fost mai putin abundente in probele provenite de la aceste persoane. Aceste bacterii sunt asociate cu cariile si bolile gingivale, ceea ce sugereaza ca un numar mare de copii AMY1 poate influenta flora bacteriana orala.

In schimb, nivelurile de Streptococcus au crescut in aceste probe. Unele specii din acest gen pot cauza carii, in timp ce altele sunt benefice si pot ajuta la mentinerea echilibrului bacterian.

Oamenii de stiinta cred ca populatiile cu acces crescut la alimente bogate in amidon au dezvoltat un numar mai mare de copii ale genei AMY1 de-a lungul timpului. Aceasta modificare a oferit un avantaj evolutiv, permitand o mai buna digestie a amidonului si un aport caloric mai mare in perioadele de foamete. Insa acest avantaj poate veni cu un cost: o flora bacteriana orala modificata, care poate contribui la aparitia cariilor si a bolilor gingivale.

Noile descoperiri ar putea duce la o ingrijire dentara mai personalizata si ar putea ajuta dentistii sa ofere recomandari specifice legate de dieta si igiena orala in functie de numarul de copii AMY1. Unii oameni ar putea avea nevoie sa fie mult mai atenti la periajul dentar dupa consumul de carbohidrati pentru a preveni problemele dentare.

Studiul nu indeamna sa renuntati la amidon, dar sa fiti atenti la efectele sale.

Cercetatorii nu sustin ca trebuie sa eliminati amidonul din dieta. Alimentele bogate in amidon, precum painea, cerealele, pastele, orezul, cartofii, fasolea, porumbul si bananele, sunt surse importante de energie si fibre. Consumul moderat, alaturi de o buna igiena orala, ramane cheia unei sanatati dentare optime.

Problemele dentare nu afecteaza doar zambetul, ci si sanatatea generala. Cariile si bolile gingivale au fost asociate cu afectiuni grave, precum bolile cardiovasculare, diabetul, Alzheimer si anumite tipuri de cancer. In plus, sanatatea orala influenteaza si starea mentala, deoarece problemele dentare pot duce la scaderea increderii in sine si la izolare sociala.