Skip to content

Muzeele Vaticanului inchise pe perioada nedeterminata pentru alegerea noului papa. Care sunt pasii urmatori pana la finalizarea conclavului.

Vaticanul a inchis toate muzeele din incinta, inclusiv celebra Capela Sixtina, pe termen nedeterminat, intrucat se pregateste conclavul, intalnirea cardinalilor care vor vota pentru alegerea unui nou papa.

Pana in acest moment, nu a fost anuntata nicio data oficiala pentru redeschiderea atractiilor turistice, intrucat conclavul nu are o durata fixa. De-a lungul istoriei, unele conclavuri au durat saptamani intregi, iar cel mai lung din istoria papala s-a intins pe aproape trei ani. 

Totusi, conclavurile moderne, precum cele in urma carora au fost alesi Papa Francisc si Papa Benedict al XVI-lea, au dus la inchiderea Vaticanului pentru mai putin de o saptamana. 

Papa Francisc a fost inmormantat sambata, iar traditia impune o perioada de doliu de noua zile inainte de inceperea conclavului.

Muzeele Vaticanului adapostesc o colectie veche de secole de arta si artefacte, incluzand comori ale picturii si sculpturii renascentiste si baroce, precum si capodopere moderne semnate de Paul Gauguin, Salvador Dali si Pablo Picasso. 

Complexul de cladiri istorice, printre care se numara si Camerele lui Rafael, numite astfel dupa seriile de fresce create de maestrul renascentist, atrage anual milioane de vizitatori. Conform rapoartelor Vaticanului, in anul 2024 au fost inregistrati 6,8 milioane de vizitatori iar in 2025, fiind anul Jubileului Bisericii Catolice (eveniment ce are loc o data la 25 de ani), sunt asteptati peste 7 milioane de vizitatori.

Merita apreciat ca Vaticanul este al doilea cel mai vizitat complex muzeal din lume, dupa Luvru din Paris. 

Capela Sixtina, unde cardinalii se vor reuni pentru conclavul care va decide urmatorul papa, a fost de asemenea inchisa vizitatorilor. Papa Francisc a fost inmormantat sambata, in Piata Sfantul Petru, in cadrul unei ceremonii impresionante la care au participat lideri mondiali si sute de mii de credinciosi. Insa, in paralel cu perioada de doliu, atentia Bisericii se indreapta catre urmatorii pasi cruciali.

O sarcina importanta este pregatirea Capelei Sixtine pentru cardinalii imbracati in robe rosii, care vor fi inchisi in Vatican pentru a alege noul pontif, intr-un proces antic dramatizat recent in filmul “Conclav”, lansat anul trecut si premiat recent cu un trofeu Oscar. 

Printre pregatiri se numara si instalarea cosului de fum prin care se va anunta rezultatul voturilor. Conclavul va avea loc pe 7 mai, data fiind votata ieri intr-o sedinta a cardinalilor care se vor reuni in Capela Sixtina intr-un proces solemn si secret, despre care se spune ca este calauzit de Duhul Sfant si care va duce la alegerea noului lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume.

Odata ales, noul papa nu va avea doar misiunea de a conduce Biserica Catolica, ci si pe aceea de a deveni administratorul acestor vaste proprietati culturale si artistice.

Pentru inspiratie, cardinalii vor avea in fata lor frumusetea extraordinara a frescelor pictate de Michelangelo si alti artisti renascentisti celebri. Deasupra lor va veghea imaginea iconica a Creatiei lui Adam, in care mana lui Dumnezeu intinde scanteia divina catre primul om. In fata lor vor vedea celebra secventa a Judecatii de Apoi in care se considera ca Michelangelo a inclus cel putin trei autoportrete.

Capela Sixtina isi trage numele de la Papa Sixtus al IV-lea, un mecena important al artelor care a supervizat constructia acesteia in secolul al XV-lea. Ulterior, Papa Iulius al II-lea l-a angajat pe Michelangelo sa picteze tavanul, cu scene din Geneza, intre 1508 si 1512, iar mai tarziu sa realizeze si monumentalul Judecata de Apoi pe unul dintre pereti.

Odata deschis conclavul, cardinalii vor intona Litania Sfintilor, un imn solemn si mistic de inspiratie gregoriana prin care cer ajutorul sfintilor, in timp ce patrund in Capela Sixtina si depun juramantul de secret absolut. Usile groase ale capelei vor fi inchise, iar maestrul liturghiei va rosti cuvintele in latina „Extra omnes”, adica „Toti afara”. Secretizarea este o traditie menita sa protejeze procesul votului de orice influenta externa.

Ulterior, intreaga lume va astepta cu sufletul la gura semnul ca a fost ales succesorul Papei Francisc — preturile la biletele de avioane si cazari au crescut cu peste 300% imediat dupa anuntul datei conclavului. Fumul negru care va iesi din cos va insemna ca nu s-a obtinut majoritatea de doua treimi necesara. Insa, atunci cand noul papa va fi ales, fumul alb se va inalta si clopotele vor incepe sa bata in semn de bucurie si speranta. Toti cei stransi in Piata Sfantul Petru vor astepta rostirea celebrei fraze: “Habemus Papam”.

Papa Francisc a fost o figura populara atat in interiorul, cat si in afara Bisericii Catolice, datorita principiilor sale de austeritate si altruism, dar si pentru pozitiile sale clare impotriva razboiului si ocupatiei abuzive. 

Prezenta sa in lumea artei a fost remarcabila dupa standardele moderne. Anul trecut a devenit primul Suveran Pontif care a vizitat Bienala de la Venetia, ajungand cu elicopterul la Inchisoarea de Femei de pe insula Giudecca, unde se organiza o expozitie realizata in colaborare cu detinutele. In fata multimii adunate acolo, Papa a invocat nume precum Corita Kent, calugarita catolica si activista, dar si pe Frida Kahlo si Louise Bourgeois, aratand ca operele acestor artiste au „ceva important de transmis”.

„La nivel global, se simte nevoia de artisti. Aceasta este demonstrata de multimea de oameni de toate varstele care frecventeaza locurile si evenimentele de arta. Va rog, dragi artisti, imaginati orase care inca nu exista pe harti: orase in care niciun om sa nu fie considerat strain.”, a declarat regretatul Francisc, citat de ARTnews.

In timpul pontificatului sau, Vaticanul a deschis pentru prima data discutii publice legate de returnarea artefactelor din epoca coloniala aflate in colectiile Muzeelor Vaticanului. Iar Papa Francisc a decis sa returneze Greciei trei fragmente din sculpturile Partenonului, pastrate in muzeele vaticane de aproape doua secole, numind restituirea „gestul corect” pe care institutiile ar trebui sa il faca ori de cate ori este posibil.

Citește în continuare