Adrian Ghenie ramane in continuare cel mai bine vandut pictor roman din toate timpurile dar si cel mai de succes artist roman de la Constantin Brancusi pana astazi. Recent, una dintre picturile sale s-a vandut in cadrul unei licitatii de arta pentru mai putin de jumatate de milion de euro. Este o suma mica in comparatie cu picturile anterioare vandute cu pana la 10 milioane de euro.

Zilele trecute, casa de licitatii Sotheby’s a scos la vanzare pictura din 2012 „Autoportret ca Charles Darwin”. A fost adjudecata pentru 366.094 de euro.

Scoasa la licitatie cu o estimare situata intre 300.000 si 400.000 de lire sterline, autoportretul lui Ghenie s-a vandut pe o suma apropiata de marginea minima: 317.500 de lire sterline.

Lucrarea este de mici dimensiuni pentru portofoliul lui Ghenie, masurand 50,3 cu 40 de centimetri, fiind semnata si datata cu 2012 pe spatele panzei. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care nu a reusit un pret spectaculos.

Lucrarile lui Ghenie sunt adesea de dimensiuni uriase si ocupa in intregime suprafata unui perete. Stilul sau inspirat de cei mari pictori din ultimii 100 de ani a fascinat galeristi, muzeografi, critici si colectionari de arta din intreaga lume. 

Desi rezultatul obtinut il plaseaza pe Ghenie in continuare in fruntea celor mai bine vanduti artisti romani contemporani, interesul colectionarilor de arta in operele sale pare sa fie in declin. Acest lucru este subliniat cu atat mai mult de faptul ca seria inspirata de Charles Darwin a fost in trecut cea mai populara din cariera lui Ghenie, rezultand in vanzari publice de zeci milioane de euro.

Intr-un interviu acordat in 2017, Adrian Ghenie declara ca isi doreste o „deconstructie a portretului. In secolul al XX-lea, cei care au facut-o in mod cu adevarat radical au fost Picasso si Bacon. Au luat elemente ale chipului si le-au rearanjat… Portretul era, practic, un peisaj.”

Autoportretul ca Charles Darwin puncteaza o piatra de hotar in opera lui Adrian Ghenie. Creata in 2012, lucrarea vanduta de Sotheby’s si achizitionata anterior de la Galeria Plan B din Berlin (care este detinuta de Ghenie si de Mihai Pop), apartine unei serii de lucrari ale lui Ghenie care il infatiseaza pe el insusi ca renumitul om de stiinta Charles Darwin. 

La suprafata lucrarii se observa tunsoarea pictorului si fermoarul hanoracului negru pe care il poarta in mai multe portrete oficiale ale sale. Printre aceste tuse se observa sprancenele si trasaturile lui Darwin duse la o abstractizare aproape completa.

Citandu-l deseori pe Francis Bacon ca inspiratie, Ghenie urmeaza o reteta similara de a-si amesteca propria infatisare si identitate cu cea a unor imagini culese din carti, ziare si filme. Rezultatul contine nenumarate aluzii la arta, istorie, stiinta si subiectivitate.

Din multe privinte, subiectul acestei picturi este punctul central al carierei lui Ghenie. 

Pentru Ghenie, mostenirea lasata in urma de descoperirile lui Darwin isi gaseste repercusiuni prin exploatarea castigurilor politice si sociale de catre personalitati care au modelat societatea romaneasca si europeana. Este vorba despre despotii politici pe care Ghenie ii citeaza si ii include deseori in autoportretele sale, de la Hitler si Dr. Josef Mengele pana la Stalin si Nicolae Ceausescu. 

In 2013, prima expozitie a lui Adrian Ghenie la Pace Galerry din New York s-a axat in principal pe acest dialog darwinist, in timp ce in 2015, Ghenie avea sa reia din nou ancheta pentru celebra sa expozitie de la cea de-a 56-a editie a Bienalei de la Venetia. 

Intitulata Darwin’s Room (Camera lui Darwin) si prezentata in Pavilionul Romaniei, expozitia de la Bienala a explorat impactul descoperirilor revolutionare ale lui Darwin. Printre picturile lui Darwin si portretele lui Hitler, au fost prezentate evocari ale arderilor de carti naziste si ale expozitiei de arta degenerata din 1937, alaturi de o serie de autoportrete fuzionate cu chipul lui Darwin. 

Filtrandu-si autoportretul prin intermediul lui Darwin, Ghenie se pozitioneaza in postura de filosof, meditand asupra controverselor starnite de progresul uman.

Intre timp, noile lucrari ale lui Ghenie sunt expuse la Galeria Tim Van Laere din Antwerp.

In perioada 12 octombrie – 25 noiembrie 2023 Galeria Tim Van Laere prezinta cea de-a saptea expozitie personala a lui Adrian Ghenie. 

Este vorba despre o noua serie de picturi in ulei si desene in carbune care se concentreaza pe schimbarea ciudata care a avut loc in practica de atelier a artistului in ultimul deceniu. 

Potrivit lui Ghenie, solitudinea artistului in atelier s-a schimbat din cauza retelelor de socializare: „Inca avem aceasta nevoie de a fi singuri, dar nu suntem. Suntem singuri acolo, dar in acelasi timp cu voci colective. Sunt oameni cu care poti interactiona prin intermediul unei tablete, al unui laptop sau al unui iPhone. Nu mai sunt singur, dar nici conectat. Este acel sentiment ciudat ca sunt undeva la mijloc. Acest lucru va schimba in cele din urma modul in care facem arta. Aveti aceste aplicatii care va permit sa modificati, sa extindeti, sa amestecati lucruri. M-a facut sa ma gandesc la science fiction, la specia Borg, care sunt toti interconectati. Eu sunt in atelier, in acest limbo cu gandurile mele. Dar, in acelasi timp, cu aceasta minte colectiva inauntru, iar aceasta este imaginea mea. Si cred ca incepem cu totii sa functionam in aceasta trinitate.”

Cele mai recente lucrari ale lui Ghenie arata o noua evolutie a picturii sale, in care abandoneaza paleta de culori intunecate pentru tonuri mai luminoase.

Aceasta schimbare este vizibila si in ceea ce priveste subiectul, unde Ghenie se indeparteaza de explorarea evenimentelor istorice pentru a se concentra pe reprezentarea corpului uman.

Intr-o declaratie oferita Galeriei Tim Van Laere, artistul a spus ca „este greu, dupa atata pictura figurativa, sa continui sa reprezinti doar corpul uman. Asa ca am aceasta nevoie de a-l deconstrui, de a-l distruge, de a-l pune la loc in acest nou tip de silueta, pe care eu il numesc „corpul imposibil”. Nu exista anatomie. Nu exista nimic. Dar totusi ceva recognoscibil acolo. Pictura secolului al XX-lea a inceput cu asta, a inceput cu Picasso care a demontat corpul uman si a continuat cu alti oameni, inclusiv Duchamp, sau oameni ca Bacon, desigur. Aceasta deconstructie este prezenta si in desenele animate. Exista un geniu acolo, pe care il respect in totalitate. Aceasta este una dintre cele mai bune productii ale secolului XX. Imi place modul in care Dix si generatia de artisti din Republica de la Weimar se raporteaza la istoria picturii, pentru ca se aflau in mijlocul revolutiei moderniste. Toata lumea era radicala. Daca te gandesti la oameni precum Malevich, el era atat de dornic sa anuleze traditia. Dar germanii au stiut sa se raporteze la propria lor istorie a picturii, goticul german, si cred ca fac parte din aceeasi familie. Pentru mine, totul, ceea ce este pana in 1990 este de domeniul public. Se poate fura. Probabil ca ei au fost primii care au avut aceasta idee. Asa ca imi place sa cred despre mine ca am aceeasi atitudine.”

Artistul nascut in Baia Mare in 1977 a stabilit un nou record de vanzari pentru pictorii romani si a creat un interes urias al pietei de arta vestice catre creatiile autohtone.

Adrian Ghenie a studiat la Universitatea de Arte si Design din Cluj Napoca unde a fondat Galeria Plan B (impreuna cu Mihai Pop, coleg de facultate) pentru a-si promova creatiile. In prezent, artistul este stabilit in Berlin.

Cel mai des, langa descrierile lucrarilor lui Adrian Ghenie se afla numele lui Ceausescu si influenta pe care a avut-o regimul opresiv sub care si-a petrecut primii 12 ani de viata. Picturile includ numeroase referinte la liderii comunisti, nazisti si figurile autoritare care au devenit fantome in tabloul „Boogeyman” vandut cu 5,7 milioane de euro.

Dictaturile comuniste au functionat prin distorsionarea si exagerarea faptelor istorice, iar Ghenie a folosit pictura ca un mod de investigatie pentru a face diferenta intre povestea oficiala si perspectiva personala.

Lucrarile lui Adrian Ghenie au fost expuse in cele mai mari muzee de arta contemporana din Europa si se afla in colectiile unor institutii culturale renumite precum Centre Pompidou din Paris, Muzeul Hammer din Los Angeles, SMAK din Ghent, Long Museum din Shanghai sau Muzeul de Arta Moderna din San Francisco.

Mai jos puteti descoperi cele mai bine vandute lucrari ale sale de pana acum dar si succesul urias de care Ghenie s-a bucurat in Hong Kong in ultimii 2 ani.