Dolby Laboratories si Royal National Institute of Blind People din UK au transformat unele dintre cele mai faimoase capodopere ale lumii intr-o experienta sonora imersiva, folosind tehnologia Dolby Atmos

In premiera, persoanele nevazatoare sau cu deficiente de vedere pot auzi si simti opere de arta iconice intr-un mod inovator. Aceasta initiativa nu doar ca ofera acces la arta pentru cei care nu o pot percepe vizual, dar ii ajuta si pe ceilalti sa aprofundeze si sa inteleaga mai bine creatiile artistice. 

Studiile arata ca aproape jumatate dintre oameni au dificultati in a se conecta profund cu arta, iar aproape 60% nu au incredere in capacitatea lor de a interpreta corect un tablou fara indrumare.  

Proiectul se numeste “Sound of a Masterpiece” si a luat forma unui album in care fiecare melodie reinterpreteaza vizual cate o capodopera arhicunoscuta. Muzica a fost creata de compozitorul nevazator Bobby Goulder si de artisti premiati la New Radiophonic Workshop. 

Goulder, care sufera de o afectiune genetica numita Stargardt’s Macular Dystrophy, si-a dezvoltat un mod unic de a compune, bazandu-se exclusiv pe auz si memorie. 

Albumul rezultat include reinterpretari muzicale ale unor picturi iconice precum “Mona Lisa” de Leonardo da Vinci, “Tipatul” de Edvard Munch, “Iazul cu nuferi” de Claude Monet, “Autoportret cu colier de spini si Colibri” de Frida Kahlo, “A Bigger Splash” de David Hockney, “Regii Egiptului” de Jean-Michel Basquiat si “Persistenta memoriei” de Salvador Dalí.  

Albumul poate fi ascultat pe platforme de streaming precum Apple Music, Tidal si Amazon Music, iar toate incasarile sunt donate catre RNIB.

Fiecare piesa de pe album a fost inspirata de curente muzicale si stiluri variate, menite sa reflecte atmosfera si emotiile fiecarei picturi.

Spre exemplu, autoportretul Fridei Kahlo este transpus printr-o combinatie de pian si efecte de sunet menite sa sugereze peisajul de jungla si elementele de tortura simbolizate de colierul de spini. Compozitia incepe cu armonii inspirate din muzica traditionala mexicana, cu un bas grav care creeaza senzatia de captivitate. Partile inalte ale pianului redau suferinta si trauma reflectate in expresia artistei. Sunetele animalelor salbatice si ale spinilor completeaza atmosfera sonora.  

“Mona Lisa” este reinterpretata prin madrigale medievale inspirate de Monteverdi si muzica corala a lui Palestrina. Oscilatia intre tonalitati majore si minore reflecta enigma zambetului Mona Lisei. Sunetele abstracte si efectele de spatializare creeaza senzatia unei calatorii prin spatii necunoscute, iar corzile pianului sunt ciupite pentru a imita instrumentele Renasterii.

Pictura lui Salvador Dalí despre persistenta memoriei, celebra pentru ceasurile topite, este transpusa intr-o compozitie bazata pe trei acorduri lasate sa vibreze in timp, simbolizand trecerea lenta a secundelor. Distorsiunile sonore, vantul desertic si efectele de pitch-bend recreeaza atmosfera suprarealista a picturii.