Considerat de specialisti drept una dintre cele mai mari capodopere de arta europene, Altarul din Ghent a fost expus in conditii de maxima siguranta intr-o vitrina care a costat 30 de milioane de euro.

Creat intre 1420 si 1432 de fratii Hubert si Jan van Eyck si expus in Catedrala St Bavo din Ghent, Belgia, altarul a trecut in perioada 2012-2019 printr-un proiect de restaurare care a costat 2,2 milioane de euro. Ulterior, a fost creata cutia de sticla blindata care sa protejeze opera de arta de pericol si sa o pastreze in conditii climatice optime.

Carcasa inalta de 6 metri inaltime, sticla antiglont si un interior climatizat de 300 de metri patrati. Pictura va atarna de suporturi din otel controlate pneumatic. In apropiere au fost instalate usi de securitate foarte mari, in caz de urgenta.

Noul spatiu in care este expus altarul poliptic compus din 12 panouri a fost dezvaluit in prezenta Premierului belgian. De indata ce restrictiile de calatorie vor fi ridicate, lucrarea poate fi vazuta in Capela Sacramentala, un spatiu mult mai mare decat Capelele Vijd si Villa unde a fost expusa anterior.

Pentru orice alta opera de arta, masurile exagerate de precautie ar putea parea exagerate dar Altarul din Ghent a fost furat de 7 ori si a suferit 13 incidente menite sa il distruga.

In acelasi timp cu noul mod de expunere al altarului, reprezentantii catedralei din Ghent au reorganizat cripta si o parte din zidurile de piatra antice ale cladirii. Au adaugat un lift si scari suplimentare pentru a fi mai accesibil si au introdus o experienta in realitate augmentata care ii ghideaza pe vizitatori prin spatiu.

Supranumita si „cea mai furata opera de arta din toate timpurile”, Altarul din Ghent a trecut prin atat de multe pericole incat a inspirat numeroase carti, documentare si un film cu George Clooney in rolul principal. De-a lungul timpului, Napoleon si Hitler au fost printre liderii disperati sa puna mana pe el.

Povestea lui a inceput in 1420 cand primarul orasului belgian Ghent a comandat un altar pentru Catedrala Sfantului Bavo. Este format din 12 tablouri cu tema religioasa si masoara 4,60 metri in latime si 3,40 metri in inaltime. Cunoscut si sub numele de „Adoratia Mielului Mistic”, capodopera flamanda a fost printre primele tablouri in ulei de mari dimensiuni. Mielul este o reprezentare a lui Hristos iar sangerarea in pocal simbolizeaza existenta divinitatii prin Sfantul Graal.

Retablul este considerat primul mare panou al Renasterii, un precursor al reprezentarilor realiste care au definit cea mai infloritoare perioada din istoria artei. In acelasi timp, stilul lucrarii o inscrie sub influenta goticului international, al romanicului si al stilului bizantin. 

Fiind dedicata unui Sfant crestin, a reprezentat o abominatiune pentru Calvinistii reformati care au incercat sa o incendieze in repetare randuri. In secolele urmatoare, anumite parti din lucrare au trecut prin mainile diferitilor proprietari, fiind vandute sau furate frecvent.

Napoleon a fost printre primii care a furat altarul. Dupa infrangerea suferita la Waterloo, lucrarea a fost restituita, in 1815, diocezei belgiene care a vandut-o in acelasi an pentru a-si plati datoriile. Unele panouri au fost cumparate de Regele Prusiei pentru suma astronomica, in vremurile respective, de 16.000 de dolari.

In 1816, un colectionar britanic stabilit in Berlin a cumparat o parte din tablouri. In 1821, au fost vandute mai departe catre Regele Prusiei urmand sa apartina statului german.

In Primul Razboi Mondial, reprezentantii Germaniei au furat alte cateva lucrari din catedrala. La finalul razboiului, prin tratatul de la Versailles au fost obligati sa returneze toate piesele in Belgia drept compensatie pentru daunele cauzate.

La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Altarul a fost trimis in Vatican pentru a fi pastrat in siguranta. In timpul in care se afla pe drum spre italieni, acestia s-au aliat cu germanii si au declarat razboi Belgiei asa ca tablourile au fost oprite in Sudul Frantei, in orasul Pau. A fost semnat un acord prin care Altarul devenea proprietatea comuna a francezilor, a belgienilor si a germanilor.

In 1942, Hitler a ordonat confiscarea picturilor, fiind depozitate in Germania, intr-un castel bavarez. Atacurile aeriene ale Aliatilor din Al Doilea Razboi Mondial transformasera castelul intr-o zona periculoasa, Altarul fiind mutat intr-o mina de sare.

In toate aceste drumuri, unul dintre tablourile originale, „Judecatorii drepti”, a fost pierdut. Copia care face parte din ansamblul actual a fost creata de un restaurator belgian cunoscut pentru reproducerile fidele ale pictorilor flamanzi.

Din 1945, Altarul Ghent se afla in Belgia. Aventurile operei de arta au inspirat povestea filmului „The Monuments Men” (2014) regizat de George Clooney care joaca si rolul principal. Scenariul vorbeste despre o organizatie secreta al carui scop este sa pazeasca una dintre cele mai mari comori artistice ale lumii.

Povestile celor mai mai jafuri artistice din istorie le gasiti mai jos.