Arheologii greci fac apel la UNESCO sa protejeze Hagia Sophia, situl religios si cultural din Istanbul, Turcia, care are aproape 1.500 de ani, care se afla in Patrimoniul Mondial Unesco din 1985.

Cu toate acestea, in ultimii ani, cladirea din epoca bizantina a suferit de vandalism si alte daune, din cauza lipsei de implicare a autoritatilor turce. Mai mult,  in iulie 2020, o inalta instanta turca a retrogradat Hagia Sofia de la statutul sau de muzeu, permitandu-i sa fie folosita ca moschee pentru enoriasi.

In scrisoare catre UNESCO, in ultimii ani, sustin arheologii, administratorii sitului istoric au permis un „flux necontrolat de vizitatori” sa intre necontrolat in cladire, fara a tine cont de semnificatia artistica si istorica a unitațtii.

„Frunzele de lemn otomane ale Portii Imperiale au fost deteriorate, straturi ale peretilor au fost razuite, fantanile si unele usi au fost folosite pentru depozitarea pantofilor, placile de marmura au fost distruse”, scriu arheologii in scrisoare. Totodata, acestia semnaleaza si faptul ca la inceputul acestei veri, echipamentele grele de curatare au crapat podelele de marmura din Hagia Sofia.

Construita intre anii 532 si 537 sub conducerea lui Iustinian I, cladirea a servit drept catedrala crestina – cea mai mare din lume – timp de mai bine de 900 de ani. In 1453, cand Imperiul Otoman a cucerit Constantinopolul, locul a devenit moschee, iar mozaicurile au fost acoperite cu un strat de tencuiala alba, fara a fi distruse. Mai tarziu, in 1935, liderul turc Mustafa Kemal Atatürk a desemnat-o ca muzeu.

Considerata de unii autori drept cea de a opta minune a lumii antice tarzii, Hagia Sofia este o glorie a geniului constructiv uman. Ea a reprezentat centrul vietii religioase a Imperiului Roman de Rasarit, timp de 916 ani.

Edificiul a fost deschizator de drumuri in arhitectura si ornamentatia crestina arhaica, iar prin dimensiunile si decoratia de exceptie a avut menirea sa transmita puterea Imperiului roman de Rasarit si a imparatului sau preacredincios. Biserica a devenit un prim simbol al maretiei crestinismului, un tezaur nepretuit pentru stralucitorul Constantinopol. Din acest motiv, sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul si-a dorit biserica pentru el ca moschee.

La momentul deciziei de a trece de la statutul de muzeu la edificiu religios, UNESCO a emis o declaratie in care spunea ca regreta profund decizia de a schimba statutul Sfintei Sofia. La prima slujba dupa in moschee a participat si presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Dar chiar inainte de hotararea din 2020, conservationistii erau ingrijorati de soarta Hagia Sofia, pentru care nu s-a reusit sa se obtina finantare consistenta pentru lucrarile de conservare. Cladirea este situata deasupra unei linii de falie, astfel incat un cutremur ar putea provoca daune grave site-ului si distruge o capodopera arhitecturala si o marturie unica a interactiunilor dintre Europa si Asia de-a lungul secolelor.