La 196 de ani de la moartea lui Beethoven, oamenii de stiinta au descoperit noi detalii despre starea de sanatate a geniului. Era predispus la boli de ficat, avea o infectie cu hepatita B dar nu consuma alcool in exces, asa cum se specula anterior.
La aproape 200 de ani de la moartea lui Ludwig van Beethoven, cercetatorii au prelevat ADN din firele de par ale geniului muzical in cautarea unor indicii despre problemele de sanatate pe care le-a avut, in special pierderea auzului care l-a afectat enorm in ultima parte a vietii sale.
Specialistii nu au reusit sa descifreze cazul surditatii compozitorului german sau al afectiunilor stomacale severe. Dar au descoperit un risc genetic pentru boli de ficat, plus o infectie cu hepatita B care i-a afectat ficatul in ultimele luni de viata, dar si detalii despre descendenta lui. Problemele mentionate, coroborate de consumul de alcool, au fost probabil factorii care i-au provocat insuficienta hepatica despre care se crede ca l-a ucis.
Duminica aceasta se implinesc 196 de ani de la moartea lui Beethoven, la 26 martie 1827, la Viena, la varsta de 56 de ani. Compozitorul insusi a scris ca isi doreste ca medicii sa ii studieze problemele de sanatate dupa moartea lui.
De la moartea sa, oamenii de stiinta au incercat mult timp sa reconstituie istoricul medical al lui Beethoven in speranta de a gasi explicatii pentru misterele legate de geniul care a creat muzica ce sta la baza tuturor melodiilor difuzate la radio. De-a lungul timpului, cercetatorii au oferit o varietate de posibile explicatii pentru numeroasele sale boli insa un nou studiu realizat de un grup international de cercetatori a fost publicat ieri in revista Current Biology reusind sa inainteze noi teorii despre problemele de sanatate ale artistului.
„In cazul lui Beethoven, in special, se intampla ca bolile sa-i limiteze uneori foarte mult activitatea creatoare. Iar pentru medici, a fost intotdeauna un mister ce se afla cu adevarat in spatele acestui lucru”, a declarat pentru The New York times unul dintre autorii studiului, Axel Schmidt, genetician la Spitalul Universitar Bonn din Germania.
Cu ajutorul progreselor in tehnologia de interpretare a ADN-ului, cercetatorii au reusit sa extraga indicii genetice din suvitele de par ale lui Beethoven care au fost taiate si pastrate ca amintire. Ei s-au concentrat asupra a cinci suvite care sunt „aproape sigur autentice”, potrivit studiului.
Suvitele provin de la apropiatii lui Beethoven care i-au cerut voie sa ii taie bucati din par cand era pe patul de moarte, chinuit de dureri abdominale si cu icter. La trei zile dupa deces, artistul nu mai avea nici un fir de par pe cap.
Au fost analizate in total opt suvite de par, trei dintre acestea nu proveneau de la Beethoven. Testele anterioare asupra uneia dintre suvite au sugerat ca persoana respectiva a fost otravita cu plumb, dar cercetatorii au concluzionat ca acel esantion provenea de fapt de la o femeie evreica Ashkenazi.
In total, s-au utilizat aproape trei metri de par din care s-a reusit reconstituirea unui genom care a fost analizat pentru a identifica noi detalii despre sanatatea lui Beethoven.
Desi cercetatorii nu au gasit semne genetice clare care sa indice cauza problemelor gastrointestinale, au descoperit ca boala celiaca si intoleranta la lactoza ar fi fost cauze putin probabile. In schimb, o descoperire surprinzatoare a fost gasita cand oamenii de stiinta au testat ADN-ul familiei lui Beethoven, fiind identificata o discrepanta in cromozomii Y care se transmit pe partea masculina. Cromozomii Y de la cei cinci barbati se potriveau intre ei – dar nu se potriveau cu cel al compozitorului.
Acest lucru sugereaza ca a existat un „eveniment de paternitate extra-pereche” undeva in generatiile anterioare nasterii lui Beethoven, a declarat unul dintre autorii studiului, Tristan James Alexander Begg, antropolog si biolog la Universitatea din Cambridge.
Cu alte cuvinte, unul dintre stramosii artistului era un copil nascut dintr-o relatie extraconjugala, inafara familiei Beethoven.
Maarten Larmuseau, co-autor al noului studiu si profesor de genealogie genetica la Universitatea din Leuven, Belgia, suspecteaza ca tatal lui Ludwig van Beethoven a fost conceput de bunica compozitorului cu un alt barbat decat bunicul sau. Pe de o parte, nu exista nicio inregistrare de botez pentru tatal lui Beethoven, acesta avand o relatie dificila cu tatal sau, bunicul lui Beethoven.
La randul lui, Beethoven a avut propriile dificultati cu tatal sau si, desi bunicul sau, un muzician de curte renumit la vremea sa, a murit cand Beethoven era foarte tanar, el l-a onorat si i-a pastrat portretul pana in ziua mortii. Iar in momentul in care au circulat zvonuri potrivit carora artistul ar fi fost de fapt fiul nelegitim al lui Friedrich Wilhelm al II-lea sau chiar al lui Frederic cel Mare, Beethoven nu le-a dezmintit niciodata.
Momentan, ramane fara raspuns intrebarea referitoare la pierderea auzului.
Studiul a constatat ca Beethoven nu a fost otravit cu plumb, asa cum se credea anterior. Si nici nu avea origini africane, nu era un om de culoare, asa cum s-a mai discutat in alte studii. In plus, o familie din Belgia – care impartaseste numele de familie van Beethoven si care afirmase cu mandrie ca este ruda cu el – nu are nicio legatura genetica cu acesta.
Theodore Albrecht, profesor emerit de muzicologie la Universitatea Kent State din Ohio a declarat ca Beethoven obisnuia sa consume alcool dar nu in exces, nu era alcoolic dupa standardele de astazi. In schimb, era predispus genetic la boli ale ficatului, parul continea urme de ADN de hepatita B, indicand o infectie cu acest virus. Este un virus transmis prin contact sexual, prin folosirea in comun a acelor sau la nastere. Se stie ca Beethoven nu a folosit droguri intravenoase si nu a fost casatorit niciodata desi a fost interesat la nivel romantic de mai multe femei. Detaliile vietii sale sexuale raman necunoscute.
Arthur Kocher, genetician la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutiva din Germania si unul dintre coautorii noului studiu, este de parere ca Beethoven ar fi putut fi infectat cu hepatita B in timpul nasterii. Virusul se raspandeste in mod obisnuit in acest mod, iar bebelusii infectati pot sfarsi cu o infectie cronica care dureaza toata viata. La aproximativ un sfert dintre oameni, infectia va duce in cele din urma la ciroza hepatica sau cancer la ficat, rezultand in insuficienta hepatica si deces.