Biblioteca Judeteana Sibiu a digitalizat prima enciclopedie romaneasca, care este acum disponibila publicului larg online, gratuit. Prima enciclopedie romana a vazut lumina tiparului la Sibiu, iar coordonarea redactarii si a editarii Enciclopediei in trei volume (1898, 1900, 1904) s-a realizat la Editura lui Wilhelm Krafft si i-a revenit lui Corneliu Diaconovici. Informatia este precizata in paginile de titlu ale tomurilor, la care au lucrat 209 personalitati din tara si din strainatate, vreme de opt ani (1896-1904).

Peste 40.000 de articole sunt disponbile din perioada 1898-1904 in Prima enciclopedie romaneasca.

Lucrarea ilustreaza dimensiunile tezaurului cultural romanesc, dar si universal, dupa modelul marilor enciclopedii europene.

Prima carte cuprinde literele A-C, si a aparut in anul 1898. Aceasta include 10.401 articole cu 8 harti, planuri si anexe, dar si 111 ilustratii in text. Tomul II, aparut in anul 1900, continua alfabetic cu literele C-K (Copepode-Keman) si numara 8.402 articole cu o harta, 2 anexe si 20 de ilustratii in text. Ultimul volum, tomul III, cu literele K-Z (Kemet-Zymotic), (1904), contine 18.819 articole cu 2 harti, 2 anexe si 16 ilustratii.

„Idealul Enciclopediei lui Diaconovici era acela de a contribui la consolidarea constiintei romanesti, in timp ce, in plan concret, Enciclopedia oferea publicului cititor romanesc o reflectare fidela a realitatilor din toate spatiile locuite de romani si, tot ea, ii improspata memoria publicului cititor cu ultimele progrese din stiinta si cultura universala”, noteaza reprezentantii bibliotecii ASTRA din Sibiu.

Cercetatori, profesori sau oameni de stiinta si cultura de pe intreg teritoriul Romaniei si de peste hotare au fost invitati printr-o scrisoare deschisa publicata in mai multe reviste si ziare ale vremii sa contribuie la prima enciclopedie romaneasca.

Pentru a aduna contributii la enciclopedie, ASTRA a lansat public un apel in revista Transilvania si in alte periodice romanesti, solicitand sprijinul pentru proiect, iar Ioan Micu Moldovan (1833-1915), presedintele de atunci (1894-1901) al ASTREI, a scris un articol in care a precizat scopul enciclopediei, rolul si importanta ei nationala pentru romani.

La acest apel au raspuns peste 200 de oameni de stiinta si cultura din tara si de peste hotare, care s-au angajat sa colaboreze, fara remuneratie.  Au fost elaborate si prezentate, in final, peste 60.000 de titluri de articole, dintre care, in urma unei selectii riguroase, au fost luate in considerare 37.622 de texte.

Grigore Antipa – directorul Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti, Titu Maiorescu, A. D. Xenopol, D. C. Olanescu, Ion G. Sbiera, Ludovic Marazec, membri ai Academiei Romane, Iacob Felix, Victor Babes, Anghel Saligny, intemeietori de scoala romaneasca in domeniile lor de activitate; profesorii universitari Nicolae Leon, Mihail Vladescu, Vasile C. Burureanu, Ovid Densusianu, Dimitrie Onciul, Dumitru Evolceanu, T. T. Burada, Nicolae Manolescu, Titus Cerne, dar si alte personalitati ale vietii stiintifice europene ca Gustav Weigand, Jan Urban Jarník, Hertwik Jarník, Alphons Tuor sau romani stabiliti in Romania ca Léo Bachelin, Gustav Augustini, Carol Auner si Attilio Galucci au contribuit la enciclopedie.

Autorii au folosit ca sursa de inspiratie, in primul rand, bibliotecile personale, pe atunci extrem de bogate (de exemplu, cea a lui Diaconovici număra peste 5.000 de opere) si bibliotecile publice, mai ales Biblioteca ASTREI, cu mii de volume, dar si marile biblioteci din Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova etc., precum si din Paris si Sankt-Petersburg, explica reprezentantii Bibliotecii Judetene din Sibiu.

Meritele lui Corneliu Diaconovici de coordonator al acestei opere au fost apreciate de Academia Romana, Enciclopedia Romana fiind onorata cu medalia de aur la Expozitia stiintifica de la Bucuresti din anul 1903.

Dupa aceasta distinctie, in 1905, acesta inaugureaza, alaturi de elita romaneasca, Palatul Asociatiunii ASTRA, actualul Muzeu ASTRA.

Volumele primei enciclopedii romanesti se pot citi de aici.