Biblioteca Vaticanului utilizeaza inteligenta artificiala pentru a proteja comorile digitalizate
Arhivele secrete ale Vaticanului reprezinta una dintre cele mai grandioase colectii istorice din lume.
In prezent, Vaticanul foloseste inteligenta artificiala modelata pe sistemul imunitar uman pentru a pazi „comorile”, inclusiv manuscrisul rar „Eneida” de Vergilius, vechi de peste 1600 de ani. Este unul dintre putinele manuscrise ilustrate ramase ale literaturii clasice, iar textul fragmentat prezinta un poem epic care detaliaza calatoria lui Aeneas din Troia pana la sosirea in Latium. Documentul antic, realizat probabil in jurul anului 400 d.Hr., cuprinde ilustratiile sale originale si literele aurite.
Biblioteca fondata in anul 1450 de catre Papa Nicolae al V-lea cuprinde 80.000 de manuscrise, in mare parte din Evul Mediu. Elementele colectiei variaza de la „Divina Comedie” ilustrata de Sandro Botticelli in 1450, la Codex Vaticanus, una dintre primele copii cunoscute ale Bibliei, pana la colectii de manuscrise cu note tehnice si schite ale lui Michelangelo si scrierile lui Galileo.
Chiar daca Biblioteca Vaticanului dateaza de pe vremea primilor papi romano-catolici, se cunosc putine informatii despre continutul colectiilor sale anterioare secolului al XIII-lea. Papa Nicolae al V-lea (1447-1455) a extins colectia si, pana in 1481, arhiva detinea cele mai multe carti ale oricarei institutii din lumea occidentala.
Incepand cu 2010, administratorii Bibliotecii Apostolice au lucrat la digitalizarea colectiei de manuscrise, facand accesibile o multitudine de comori istorice rare, in mod gratuit, oricui are o conexiune la internet.
Amplasat in interiorul Vaticanului, la nord de Capela Sixtina, aceasta gazduieste 53 de mile liniare de rafturi cu documente si scrieri care dateaza de peste 12 secole si include „comori pretioase” precum bula papala care l-a excomunicat pe Martin Luther si cererile de ajutor pe care Regina Maria Stuart a Scotiei le-a trimis Papei Sixt al V-lea inainte de executarea ei prin decapitare. In ceea ce priveste dimensiunea si domeniul de aplicare, colectia este inegalabila.
In 1809, Napoleon Bonaparte l-a arestat pe Papa Pius al VII-lea si a mutat continutul bibliotecii la Paris. Manuscrisele si obiectele au fost returnate in 1817, la trei ani dupa infrangerea lui Napoleon.
In anul 1992, biblioteca avea aproape 2 milioane de articole catalogate.
„In era stirilor false, aceste colectii joaca un rol important in lupta impotriva dezinformarii si, astfel, apararea lor este esentiala”, a declarat Manlio Miceli, reprezentat al bibliotecii, pentru publicatia The Guardian. Acesta a adaugat ca biblioteca trebuie sa se protejeze si de softurile rau intentionate (ransomware).
Incarcarea digitala a continutului bibliotecii istorice a Bisericii Romano-Catolice vine si cu alte riscuri in aceasta era.
Recent, firma de securitate cibernetica Darktrace a preluat apararea „comorii digitale” impotriva atacurilor care ar putea manipula, sterge sau fura parti din colectia online a Bibliotecii Vaticanului.
Fondat de matematicienii de la Universitatea Cambridge, Darktrace foloseste inteligenta artificiala (A.I.) modelata pe sistemul imunitar uman pentru a detecta activitatea anormala in sistemele digitale ale Vaticanului. In medie, sistemul A.I. apara institutia impotriva a 100 de amenintari la adresa securitatii in fiecare luna.
Biblioteca nu este singura sectiune din Vatican care este predispusa la atacuri cibernetice. Dupa cum a raportat New York Times, hackerii chinezi s-au infiltrat in retelele de calculatoare ale Sfantului Scaun in aceasta vara, chiar inainte de discutiile de la Beijing legate de numirea episcopilor si modalitatea de functionare a Bisericii Catolice in China.