Presedintele Jocurilor Olimpice a anuntat de curand ca breakdance-ul (numit de comunitatea de dansatori “breaking”) devine disciplina a Jocurilor Olimpice, prima competitie fiind cea de la Paris 2024. Acest tip de dans era deja introdus la categoria Jocurilor Olimpice de Tineret, unde campion mondial in 2018 la Buenos Aires a fost rusul Serghei Cernisev, pe numele de scena Bumblebee, prima medalie de aur de breakdance pentru baieti, iar cea feminina de japoneza Ramu „Ram” Kawai.   

Una dintre motivatiile oferite de comitetul care organizeaza Jocurile Olimpice pentru introducerea acestui sport ca proba a fost cresterea audientei si in randul celor tineri. De asemenea, Jocurile Olimpice isi doresc sa ramana relevanti, atat pentru public, cat si pentru sponsori, introducand de-a lungul ultimilor ani o serie de sporturi care nu necesita pregatire neaparata intr-o sala cu dotari multiple.

Alaturi de breakdance, au mai fost incluse ca probe pentru Jocurile Olimpice din 2024 si escalada, surfing-ul si skateboard-ul.

Breakdance-ul, cunoscut si dupa numele breakdance/ break/ B-boying, este un termen utilizat pentru a denumi un stil de dans aparut la New York, in anii 1970, o data cu hip-hop-ul, fiind o forma de cultura urbana incipienta care simbolizeaza o maniera de exprimare a atitudinii unei tinere generatii, in raport cu sine si cu lumea.

Break dance-ul se caracterizeaza prin elemente foarte acrobatice, cu multe figuri executate aproape de sol, dar si printr-o forta a mainilor si bratelor pe care dansatorii se sprijina cel mai adesea in miscarile pe care le executa. Desi pot fi introduse foarte multe elemente de dans, breakdance-ul consta din patru tipuri de miscari: toprock – misicari realizate in picioare, downrock – miscari realizate pe podea, miscari de efect (power moves) – miscari acrobatice si opriri (freezes) – tehnici de oprire brusca a miscarii corpului in anumite pozitii.

Breakdance-ul s-a nascut in cartierul Boogie Down din sudul Bronx-ului si este strans legat de destinul unui lider de grup, Kevin Donovan – care a creat sub pseudonimul Afrika Bambaataa, asociatia “Black Spades”, cea pe care o regasim ulterior ca “Zulu Nation”. Zulu Nation s-a nascut in ghetou si avea ca scop popularizarea culturii hip-hop ca forma de pacifism intre conflictele bandelor rivale din cartierele sarace ale New York-ului, dupa ce cel mai bun prieten al liderului Bambaataa a fost omorat intr-o rafuiala de politie.

Zulu Nation avea ca scop doar exprimarea prin muzica, dans, graffiti si rap, care mai tarziu s-a transformat in hip-hop si apoi in break-dance. Acestia aveau inclusiv un “Cod de legi de moralitate” la care membrii trebuiau sa adere. Printre altele, promiteau sa fie in armonie, sa lupte pentru ideile lor, sa respecte toate religiile lumii si credintele, sa protejeze lumea in care traiesc si sa caute mereu pacea, intelepciunea si cunoasterea in viata.

Termenul “break dance” a fost inventat de Kool Herc, un imigrant de origine jamaicana, primul DJ de hip hop din New York.

Numele a pornit de la observatia acestuia ca oamenii dansau doar atunci cand nu se mai aud versurile, ci doar linia melodica. Pentru a le scoate in evidenta, DJ-ul a folosit doua discuri, trecand de la unul la altul si repetand bucatile muzicale ca pe niste “breaks” sau “breakbeats”. Dansatorii veniti la petrecerile date de Kool s-au numit astfel “breakers” sau “B- Boys”, iar mai tarziu, prin extensie, a ajuns la breakdance. 

Un aspect interesant al acestui tip de dans este ca s-a dezvoltat foarte mult si in afara SUA. Inca se mai “masoara” rivalitatea intre bande, cartiere si lideri de grupuri din comunitatile sarace prin breakdance peste tot in lume. Comunitati intregi de dansatori de breakdance sunt pe continentul african, dar si in tari ca Brazilia, unde fenomenul a capatat amploare dupa ce in anul 1984 Ismael Toledo s-a mutat in SUA pentru a studia dansul. Acesta a fost unul din primii dansatori de breakdance din Brazilia. Inca din anii 90’, acesta a infiintat in Sao Paolo “Hip-Hop Street College” si se pregatesc tinerii pentru competitiile internationale.

In Romania, breakdance-ul a devenit popular in randul tinerilor o data cu aparitia trupei Simplu, care a avut foarte multe aparitii televizate la inceputul anilor 2000. Ulterior, mai multi tineri din tara au inceput sa copieze stilul de dans si sa isi formeze trupe – fiind organizata chiar si o tabara pentru acestia la Reghin incepand cu 2008, invatand impreuna noi pasi si miscari specifice acestui dans.