Cafeneaua Veche 9, situata in Centrul Vechi al Bucurestiului, intr-o cladire istorica, a castigat premiul pentru design interior la categoria Ospitalitate, in cadrul competitiei europene BIG SEE AWARDS.

Distinctia pentru design se adauga si altor premii obtinute, de la redeschiderea din 2022 pana in prezent, precum Premiul pentru Arhitectura de Interior – Bienala Nationala de Arhitectura din 2023, Best Practice in Restaurant Design – Romanian Design Week in 2022, Best Practice Arhitectura Amenajarilor Interioare / Amenajari Horeca – Anuala  de Arhitectura in 2022, Project Recognition – Hospitality Snapshots, 2022.

Loc de intalnire al elitei de odinioara, Cafeneaua a avut ca oaspeti personalitati ale culturii romanesti: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Luca Caragiale si Regele Carol al II-lea.

Cafeneaua Veche era locul in care isi savura cafeaua Mihai Eminescu, la acea vreme, Redactor-sef la publicatia Timpul, al carei sediu, Hotel Universal, era pe strada Covaci, chiar langa locul in care de acum cafeaua rafinata si meniurile complexe sunt savurate de bucuresteni.

In documentele oficiale Cafeneaua Veche apare atestata la 1812, insa povestea incepe in anul 1781, cand armeanul Stefan Altintop a cerut si a primit permisiunea din partea domnitorului Alexandru Ipsilanti sa construiasca o cafenea in apropierea Curtii Domnesti, in schimbul unei taxe de 10 taleri (moneda de argint care cantarea 28-29 de grame) pe an. Prima atestare documentara a acestei cafenele este mentionata in 1812, cand proprietarul initial decide sa o vanda.

In actele de vanzare, se mentioneaza ca aceasta cafenea avea peretii zugraviti in alb, un acoperis inchis la culoare, iar fatada sa era decorata de o serie de bazoreliefuri in stil renascentist, amplasate intre arcele ferestrelor prevazute cu obloane de tabla.

Destinatia initiala a cafenelei a fost pentru cei care veneau cu treaba la Voda, fiind considerata un fel de salon de primire unde oaspetii sa-si traga sufletul si sa guste din bauturile tari servite aici.

Istoricii mentioneaza ca la 1900, erau 140 de cafenele in Bucuresti, care au fost inchise pe timpul ocupatiei germane din Primul Razboi Mondial, intre 1916-1918. Ulterior,  dupa 1924 orasul era din nou loc propice afacerilor cu cafea, iar Cafeneaua Veche a rezistat in tot acest timp. Dupa 1990, Cafeneaua Veche si-a tot schimbat proprietarii, avand diferite alte destinatii, iar acum fiind redeschisa publicului larg – pentru cafea si mancare.

Cultura si mostenirea locului a atras investitorii intr-un proiect ambitios, ce a implicat renovarea si redeschiderea celei mai vechi cafenele a Bucurestilor. Actualii proprietari si-au dorit conservarea aerului pitoresc al epocii trecute, dar in acelasi timp aducerea in actualitate a unui spatiu care in urma amenajarilor sucesive isi pierduse relevanta.

Astfel, nu au existat intervenii asupra exteriorului – zidurile, acoperisul de tigla si obloanele sunt reconditionate dupa vechile tipare. Cele 200 de capete de lei si cele opt chipuri gravate pe zidurile albe dateaza din secolul XIX. Placuta inscriptionata cu numele cafenelei si cele doua lampi de fier suspendate pe fatada se numara printre elementele arhitecturale care s-au pastrat peste ani.

In prezent, restaurantul are un meniu cu o selectie rafinata, care imbina istoria si cultura locului cu spiritul modern si experiente culinare de inspiratie europeana. 

Proiectul de renovare si transformare a designului interior este semnat de biroul de proiectare SelfDezign, autori: arh. Irina Stoica, arh. Daniela Ulea, arh. Maria Mota.

Mai multe informatii sunt disponibile la facebook.com/CafeneauaVeche9.