Universitatea Cambridge a anuntat de curand ca doua dintre caietele lui Darwin lipsesc, inclusiv cea care contine schita cu “Arborele vietii”. Oficialii au anuntat ca aceste caiete lipsesc de aproape 20 de ani si au facut un apel public pentru a incuraja pe oricine are informatii despre caietele lipsa sa ii contacteze direct sau sa sune la politie. Pe piata licitatiilor de arta, Caietele lui Darwin au fost evaluate la milioane de lire sterline.

Intrebati de ce nu au reactionat pana acum la disparitia acestor caiete, personalul Bibliotecii Cambridge University a considerat ca documentele au fost ratacite in arhiva, nu disparute complet.

La randul lor, autoritatile au lasat o investigatie, fiind implicat si Interpolul. De asemenea, caietele au fost trecute in Registrul National de Arta Pierduta. 

Conform informatiilor aparute in presa internationala, cele doua caiete au fost vazute ultima data in noiembrie 2000, dupa ce personalul a primit o „cerere interna” de fotografiere a lucrarilor.

Acestia au mutat cartile dintr-un depozit special pentru manuscrise intr-un atelier temporar infiintat ca raspuns la lucrarile majore de constructie care aveau loc in acel moment.

Doua luni mai tarziu, un control de rutina a dezvaluit ca manuscrisele disparusera. Caietele au fost listate oficial ca lipsa in ianuarie 2001, dar personalul a presupus ca aceste caiete au fost pur si simplu inlocuite in vastele colectii ale bibliotecii, care contin aproximativ zece milioane de carti si obiecte, potrivit New York Times.

• 

• 

La inceputul anului 2020, o echipa de experti a cautat cu grija in toate cele 189 de cutii ale arhivei Darwin din biblioteca, insa nu au reusit sa localizeze artefactele pierdute, determinandu-i pe experti sa le considere furate.

In 1837, la doar 28 de ani, tanarul Charles Darwin scria “Eu cred” in coltul unei pagini intr-un caiet mic, imbracat in piele.

La vremea respectiva, cercetatorul doar ce revenise in casa sa din Londra dupa cei cinci ani petrecuti in cercetare in America de Sud, pe vasul H.M.S. Beagle. In calatoria sa, Darwin a cercetat plante si animale de pe cuprinsul lumii, adunand o serie de dovezi ce vor culmina intr-una dintre cele mai mari descoperiri din istoria omenirii: teoria evolutiei prin selectie naturala.

Sub acea fraza, Darwin a schitat o diagrama clara – o ilustrare timpurie a teoriei sale a evolutiei, pe care a publicat-o formal in revolutionarul tratat “Originea speciilor” mai mult de doua decenii mai tarziu.

Aceste pagini, regasite in colectiile Bibliotecii Universitatii Cambridge, reprezinta cateva dintre primele idei ale lui Darwin despre teoria conform careia toate speciile – inclusiv oamenii – apar si se dezvolta prin selectie naturala. Odata cu descoperirea lor, Darwin si colegul sau naturalist Alfred Wallace au schimbat profund intelegerea oamenilor despre ei insisi si despre lumea naturala.

Cele doua caiete pierdute sunt cunoscute sub numele de Caietele de Transmutatie, deoarece Darwin le-a folosit pentru a teoretiza pentru prima data despre modul in care o specie ar putea „transmuta” de la o forma la alta. Amandoua caietele au fost digitalizate, dar textele originale sunt considerate de nepretuit. Intreaga colectie a notitelor lui Darwin este disponibila aici.

“Originea speciilor”, aparuta dupa 28 de ani de la primele sale notite, in 1859, Darwin prezinta descoperirea sa epocala, care avea sa schimbe pentru totdeauna felul in care oamenii se vad pe ei insisi si lumea in care traiesc.

In scriere, el demonstreaza intr-un mod convingator realitatea evolutiei, si anume faptul ca nu este posibil ca animalele si plantele existente sa fi aparut in mod separat, ci trebuie sa se fi transformat cu incetul din stramosi comuni. Cel mai important element din carte este acela ca explica in detaliu mecanismul care duce la o astfel de transformare: selectia naturala – ideea care a dat pentru prima data inteligibilitate stiintifica evolutiei ca fenomen.

Fiind una dintre putinele opere stiintifice paradigmatice accesibile publicului larg, Originea speciilor nu numai ca a lansat stiinta biologiei moderne, ci totodata a influentat practic intreaga gandire literara, filosofica si religioasa.