In aceasta saptamana, in statiunea de pe malul marii 2 Mai, loc de intalnire inca din anii 50’ al artistilor si creativilor din Romania sub diferite tabere de creatie sau rezidente artistice, are loc Festivalul de Teatru si Film Serban Ionescu, un eveniment in memoriam Serban Ionescu, unde organizatori principali sunt actrita Magda Catone, sotia, si actorul Carol Ionescu, fiul. 

Conceput in toamna anului 2018 de Magda Catone, intr-o varianta de editie-pilot In Memoriam Serban Ionescu, Festivalul de Teatru si Film „Serban Ionescu” a revenit in atentia publicului larg in noiembrie 2021 atat cu o noua identitate vizuala, cat si cu o noua misiune: de a-i sustine si aduce impreuna pe tinerii artisti din Romania, oferindu-le o platforma de (re)prezentare a celor mai noi si curajoase creatii teatrale si cinematografice, precum si sansa de a se intalni cu artisti importanti din spatiul cultural autohton.

Timp de o saptamana, iubitorii de arta de toate varstele se vor putea bucura de peste 20 de evenimente culturale cu intrare libera, de la concerte si proiectii de film in aer liber si pana la spectacole, expozitii, masterclassuri si ateliere de teatru pentru copii si adolescenti.

Festivalul a debutat duminica, 17 iulie, cu un concert sustinut de Taraf de Caliu, iar evenimentele au loc pana pe 23 iulie, in mai multe locuri din 2 Mai, inclusiv in Casa de Cultura recent renovata de catre autoritatile locale. Programul complet al festivalului este disponibil aici.

Festivalul are o sectiune speciala dedicata actorului Serban Ionescu, care ne-a parasit in 2012, prezentand biografia artistului, dar si diverse cronici semnate de juranalisti care au consemnat intalnirile cu el, pe scena sau in urma pierderii acestuia. 

urban.ro a stat de vorba cu Carol Ionescu, directorul executiv al Festivalului de Teatru si Film „Serban Ionescu”, din postura de fiu, actor si organizator al acestui eveniment. 

Prima editie a festivalului a avut loc online, din cauze pandemice, insa cu ecouri si remarci pozitive in sfera culturala. Cum si cand a aparut ideea Festivalului de Teatru si Film Serban Ionescu? Si de ce la 2 mai?

Ideea nu stiu cand a aparut exact dar eu cu mama am tot vorbit, mai in gluma mai in serios, de organizarea unui festival in aminitrea lui tata. Proiectul initial – ultra pilot, a venit din partea Magdei cand a organizat un vernisaj si cateva seri de filme la Sala Dalles in 2018. Eu atunci n-am fost implicat. Cand a reluat ideea, dupa pandemie, si-a dat seama ca e nevoie de mai multi oameni si asa ajuns la echipa de acum. Practic Magda ne-a strans pe toti in jurul ei. Iar la 2 Mai am ajuns dupa implinirea unei serii de circumstante. Cu un status de festival-nomad dupa o editie la Dalles si una online, anul acesta am tot cautat un loc prielnic. Ne-am decis, la un moment dat, asupra localitatii Corabia, locul de nastere al tatalui meu, dar n-am reusit sa definitivam mare lucru din pricini independente de noi. Reintorcandu-ne la cautari am primit o propunere din partea primarului comunei Limanu, domnul Daniel Georgescu, care isi doreste revenirea la o atmosfera propice culturii in 2 Mai si, in general in comuna Limanu. Ne-am inteles pe fondul acesta si am inceput demersurile.

Statiunea 2 mai a fost de-a lungul timpului un reper cultural pentru Romania, loc unde existau tabere de creatie si cenacluri literare care facilitau discutiile din mediul artistic. In ultimii ani, sudul litoralului a suferit o „parasire” din punct de vedere cultural, insa apar initiative ca festivalul vostru sau Eforie colorat. Am vazut in social media reactii de nostalgie cu privire la intalnirile artistice la 2 mai – ce inseamna pentru voi 2 mai? Ce feedback ati primit pana acum? 

Tocmai pentru ca a suferit aceasta “parasire” ne-am bucurat ca avem ocazia sa sustinem aici festivalul la editia a-II-a. Pentru ca un astfel de eveniment poate schimba mediul si oamenii din jur. Ii poate atinge profund, poate trezi revelatii si poate conduce prin exemple de “asa da”. Am observat că in mediul meu inconjurator multi oameni s-au rigidizat, au devenit confortabili. Ma refer aici si la specificul romanesc: “Merge s-asa”. Cred ca o solutie pentru acest simptom care a devenit, din pacate, intrinsec societatii romanesti, este munca catre ceva relevant si valoros societatii, cu un sens precis. Iar festivalul nostru se bucura de aceasta preocupare atenta din partea echipei de organizare. Cum 2 Mai avea aceastacalitate de destinatie de vara a artistilor de orice fel, ne-am gandit ca e o ocazie buna sa construim peste acest fond. Si safim si noi “omu” care “sfinteste locul” ca premergatorii nostri. Deci 2 Mai ar fi locul inceputului schimbarii in bine. In mai bine.

Festivalul face parte din initiativa culturala a autoritatilor locale, sub numele de „Cultura la Liman”, o asociere jucausa a Primariei Limanu cu artele spectacolului. Extrapoland, ce inseamna pentru tine cultura la liman ca actor?

Primaria Limanu a pornit un demers foarte sanatos pentru o zona trecuta cu vederea in domeniul culturii. Ne-a oferit un spatiu amplu de desfasurare, spatiu care cu binevointa si ajutorul primariei va suferi imbunatatiri. Iar noi suntem pregatiti sa oferim un fenomen cultural pe masura, cu o structura solida si un scop clar: acela al intalnirii dintre public si artisti. Asadar pe langa asocierea jucausa, “Cultura la Liman” e gazda unui eveniment ce isi propune sa atraga atentia asupra nevoilor financiare ale unui domeniu aflat la ananghie, e gazda unui eveniment care isi propune sa evite superficialitatea unui festival generic de vara, facilitand un dialog si comunicarea intru imbunatatirea artelor si intelegerii lor de catre comunitate.

Iar ca actor pot sa privesc si sa ma bucur ca mai exista inca un loc, undeva, unde se vor spune povesti.

Ce caracteristici ai luat din actorie si le-ai adus in pozitia de organizator al festivalului? 

In actorie, cand lumea zice ca interpretezi sau ca joci un personaj sau un rol, noi actorii ne gandim la asumare. O actorie de calitate contine joaca dar nu e jucata, e o asumare a actorului, a tuturor caracteristicilor, gandurilor, valorilor personajului pe care il creeaza. Actorul isi insuseste rolul si il duce la capat. Iar noi, in echipa de organizare, suntem foarte familiarizati cu aceste concepte. Cred ca asumarea responsabilitatii unui festival este foarte importanta: te duce de la jumatati de masura la masuri intregi. Iar procesul de creatie al unui artist de orice fel contine multe neprevazute si esecuri. Intervin piedici si urcusuri, iar asta il face pe artist sa fie nevoit sa se adapteze. Adaptandu-se gaseste uneori forme noi si astfel evolueaza. Iar la urmatorul demers e putin mai potent, are o perspectiva mai plina. 

Asta simtim si noi uneori in organizarea unui astfel de festival. Iar in echipa noastra de organizare sunt mereu prezente Asumarea si Adaptarea, ca sa zic asa. Desi nu spunem chiar asa. 

Ati ales un juriu care exceleaza in teatru si film pentru festival, dupa cum ai declarat intr-un interviu recent. De ce o structura de juriu a celor doua arte impreuna?

Da! E o mare bucurie ca am reusit asta. Componenta juriului de anul acesta s-a format sub tema Intalnirii. Initial voiam saavem doua jurii, unul de teatru si altul de film, iar membrii sa aiba meserii de toate felurile din teatru si film: scenografi, DoP (n.red.: directori de imagine), actori, regizori, ingineri de sunet, etc. Ne-am dorit sa avem o perspectiva de ansamblu asupra filmului si a teatrului. A fost, evident, foarte greu sa adunam astfel oamenii asa ca ne-am adaptat. Si asa a iesit ideea aducerii celor doua arte impreuna: cu un juriu format din artisti care exceleaza in ambele medii, si mai mult decat atat, care au realizat niste creatii relevante si valoroase in ultimul an. Anul acesta, regizorul si actorul Andrei Hutuleac, regizorul Eugen Jebeleanu si actrita Nicoleta Hancu sunt parte din juriu.

De asemenea, pentru ca festivalul nostru va purta mereu aceasta tema a intalnirii, ne dorim ca in fiecare an sa putem aduce oameni noi in juriu, dar, la fel ca juratii de anul acesta, sa poarte o anumita valoare si o anumita relevanta in mediul cultural autohton sau chiar international.

Festivalul are o componenta vizuala aparte in peisajul local de evenimente culturale. Ne poti da mai multe detalii despre identitatea grafica a festivalului si despre colaborarea cu Ana Banica? Ce inseamna mai exact Inainte / Acum / Dupa?

E un parcurs intortochiat aici, in legatura cu identitatea noastra vizuala. Initial, la editia pilot de la Dalles, tocmai pentru ca in cadrul festivalului se tinea un vernisaj al portretelor artistului Valeriu Mladin cu Serban Ionescu, anul acela a avut ca model de afis unul dintre acele portrete. Si cam asta era toata identitatea vizuala atunci. Anul trecut, cand am desfasurat editia online ni s-a alaturat inca un om echipei: Karla Brosteanu. Ea impreuna cu Andreea Ciocîrlan au cautat sa adauge acestei identitati vizuale elemente noi si, pastrand din lucrarile artistului Mladin, inspirate din feel-ul festivalului, cu porecla tatei drept logo (Pelicanu) si manate de gasirea unei locatii pentru desfasurarea festivalului, au facut site-ul pe care il avem si azi.

Invitarea Anei Banica parea doar urmatorul pas in continua noastra cautare de a imbunatati si imbelsuga festivalul. Ana Banica este un artist plastic interesant si aparte, pentru ca are o viziune specifica asupra artei, in care regasim si noi perspective, am fost bucurosi ca a acceptat sa vina si sa lege stilul ei de stilul nostru, temele ei de temele nostre. 

Pentru ca in lucrarile ei intitulate “a+b” se regasesc un barbat si o femeie asezati fata in fata, si tema festivalului este Inainte. Acum. Dupa., am putut sa intrepatrundem aceste doua imagini sub tema Intalnirii. Si sa-i oferim si ei un spatiu in festival – o scena dezafectata – in care sa-si expuna lucrarile, arta. Daca treceti pe la festival (Curtea Taberei de Agrement 2 Mai) n-aveti cum sa ratati aceasta lucrare. Pentru ca nu mai este o scena dezafectata, este o lucrare cu adevarat reprezentativa atat pentru Ana cat si pentru noi. 

Inainte/ Acum/ Dupa inseamna multe lucruri. Cred ca pe oricine ai intreba, din echipa de organizare, ti-ar spune ceva cel putin diferit de cel de dinaintea lui. Tema a plecat, evident, de la parcursul culturii romanesti, la cum se refera oamenii la “Inainte” ca fiind mai bine, un fel de “pe vremea mea…”, la cum vad oamenii prezentul, si ce asteptari au de la viitor. Dar in siajul organizarii festivalului, tema a ajuns ceva mai concreta. Este evident ce zic si mai sus de trecut si viitor, ca doar in aceste metrici masuram, dar este vorba cel mai mult despre Intalnire. 

O Intalnire are trei momente: un punct initial dinaintea intalnirii, Inainte, cand  subiectele au o anumita forma, apoi punctul intalnirii, Acum, cand intalnirea se intampla, subiectele sufera modificari si se influenteaza reciproc si punctul post-intalnire, Dupa, ce au primit si au oferit subiectele, unul celuilalt.

Cam asa cred ca e si in arta. Pentru ca orice forma de arta inseamna transmiterea unei povesti. Iar spunerea de povesti are un transmitator si un receptor. Artisti si Public. 

Iar noi, la FSI(festivalul), vrem sa inlesnim aceasta intalnire si vrem sa atragem atentia asupra atat-de-esentialului schimb dintre Aristi si Public. Cu ce vin. Ce li se intampla. Cu ce pleaca fiecare.

Dar despre filmuletele-teaser ale festivalului? 

Spoturile festivalului fac parte din identitatea vizuala a festivalului. Tot ce propunem cu ele e sa sporim curiozitatea spectatorilor fata de festival. Luati ca subiecte suntem eu si mama, jucati de eu si mama. Lumea poate gasi interes si placere in gandul asta: ca o familie rezista si dupa plecarea unui membru al ei, si, mai mult decat atat, cauta sa-i cinsteasca memoria celui plecat printr-un demers sincer si incantator: un festival.

Cine este echipa din spatele festivalului? De cate vreme pregatiti aceasta editie?

Suntem multi. Si se tot adauga pe an ce trece. Suntem la baza un nucleu dur care se ocupat de vreo 5 luni de editia actuala. Dan Coza, Edda Coza (fosta Andreea Ciocirlan), Andrei Redinciuc, Dani Buglea, Ema Mateciuc, Sofia Iorga, Karla Brosteanu. Si o groaza de voluntari. O multime de oameni saritori care au venit in ajutorul nostru si ne-au usurat si ne usureaza munca. Nu pot sa accentuez indeajuns de tare cat de esentiali sunt voluntarii.Dar toata echipa nu o pot insira aici acum. E o lista lunga. Toate informatiile astea le gasiti pe website si chiar va incurajez sa aruncati un ochi pentru ca e frumos facut si sunt multe de vazut si citit. Mai ales pentru oamenii care n-au apucat sa ajungă la festival anul acesta.

Ce crezi ca ar zice tatal tau despre festival? 

Ceva de genu: “Nu era bai nevoie, mai bine le luati banii la fraieri si faceati o vacanta undeva”. 

Dar o  sa il contrazic puternic daca are sa zica vreodata asta. Pentru ca este nevoie de astfel de demersuri culturale. Si va fi mereu nevoie. 

Care este viziunea ta pentru festival in viitor? Care sunt urmatorii pasi pentru Festivalul de Teatru si Film Serban Ionescu?

Foarte multi. Nici nu stiu de unde sa incep. Ne dorim multe multe. Dar o luam incet. De la editia pilot a Magdei, prin editia online de anul trecut, si pana la editia asta, s-au adaugat multe. Deci am incredere ca vom repeta schema, poate cu si mai mult aplomb, anul viitor.

Vrem sa ajungem sa atragem atentia asupra importantei culturii si subventionarii culturii si artistilor emergenti. Sa oferim un mediu in care publicul si artisti se pot intalni mereu. Vrem sa putem sa aratam ca in arta nu exista jumatati de masura, si ca astfel de evenimente culturale trebuie facute cu un scop precis si cu pasiune, nu cu indiferenta si graba. Vrem o groaza de lucruri. 

Daca ar fi sa-ti multumesti tie pentru ceva din ce ai realizat in anii acestia, pentru ce ti-ai fi recunoscator?

Mie imi cam multumesc pentru tot, mereu. Pentru ca am inceput sa invat recunostinta pentru oamenii din jur, de cand eram mic, de la mama si de la tata, acum cativa ani am inceput sa invat sa-mi fiu recunoscator mie. E foarte sanatos. Mai ales pentru gandirea unui artist, pentru ca artisti se confrunta mereu cu indoieli puternice si sanatoase de altfel, si cred ca trebuie sa aiba increderea in sine foarte solida ca sa reziste chinurilor facerii. Nu vorbesc de nimic care sa aiba de a face cu aroganta sau egocentrismul. Ci o incredere si o relatie clara cu sinele.

Acum aleg sa le multumesc tuturor celor care ne-au ajutat le mine si pe Magda sa facem ce ne-am propus. Echipei tehnice a festivalului condusa de Dani Buglea. Echipei video condusa de Andrei Redinciuc. Lui Edda Coza si Dan Coza, parte esentiala din miezul echipei de organizare! Graphic Designerului Karla Brosteanu si echipei ei! Sofiei Iorga și echipei de voluntari! Giorgianei Cociuban, omul nostru de legatura cu Primaria Comunei Limanu. Primarului Dan Georgescu și oamenilor care s-au adunat in jurul lui ca sa aduca cultura in aceasta comunitate. Mulțumesc Comunitatii 2 Mai!
Multumesc foarte mult Publicului, care da sens acestui eveniment!

Mai multe puteti afla pe site-ul Festivalului de Teatru si Film Serban Ionescu.