Un ONG a lansat un proiect editorial bilingv in care sunt evidentiate casele unor mari muzicieni care au locuit in Bucuresti, din secolul al XIX-lea si pana aproape de prezent. Anton Pann, Alexandru Flechtenmacher, C. C. Nottara, George Enescu, George Georgescu, Dinu Lipatti, Dan Mizrahy, Ion Voicu, Mihail Jora, Constantin Silvestri, Cella Delavrancea, Stefan Gheorghiu, Silvia Serbescu, Iosif Sava, Maria Tanase, Emilia Petrescu si multi altii se regasesc acum pe o harta digitala documentata.

„Proiectul isi propune sa puna la dispozitia tuturor utilizatorilor de internet informatii esentiale despre patrimoniul material, imobiliar al Capitalei (fiind vorba, in buna parte, despre spatii cu semnificatie istorica), totul corelat cu povestea marilor personalitati ale culturii muzicale romanesti care le contureaza un profil distinct si viu pana astazi in memoria afectiva a orasului Bucuresti”, noteaza initiatorii platformei www.casedemuzicieni.ro .

Informatiile de pe website-ul casedemuzicieni.ro sunt parti din istoria culturala a Bucurestiului redactate de muzicologii si, in acelasi timp, realizatorii de emisiuni la Radio Romania Muzical, informatii oferite de arhitectii implicati in demersul de fata despre casele ce fac subiectul proiectului, insotite de fotografii actuale, dar si extrase din arhive.

Un exemplu este casa din strada Popa Nan nr. 32 in care a locuit Maria Tanase, careia i-a plăcut sa isi schimbe locuitele, pe care le aranja cu gust.

Despre aceasta, autorii platformei noteaza ca a locuit in diverse apartamente pe strazi frumoase ale Bucurestiului: Dimitrie Sturdza, Brezoianu, Traian, Bulevardul Cosbuc. „In ultimii ani de viata s-a stabilit in superba cladire acoperita acum de iedera din strada Popa Nan nr. 32, un refugiu plin de farmec pentru celebra muziciana. Mai tarziu, compozitorul Temistocle Popa isi amintea: “Maria Tanase facea din apartamentele in care se instala un mic paradis: incaperile intunecoase se umpleau de lumina, peretii coscoviti inviau sub pensula zugravilor, pardoseala putreda disparea sub parchetul lucios si teafar, clantele de la usi si ferestre straluceau ca oglinda. Avea momente, nu putine, cand fugea de lume, de unde nevoia unui camin care s-o ascunda si in care sa-si proiecteze, in lumina si bucurie, intreaga ei personalitate”. Intreaga descriere a casei este disponibila aici.

Pentru casa lui Anton Pann, care se afla in str. Anton Pann (fosta Taurului) nr. 20, prima si singura in care compozitorul a locuit fara chirie, a fost cumparata impreuna cu locul in 20 februarie 1848.

Despre casa, platforma mentioneaza ca „Bucurestiul vechi ramane vizibil si azi in neregularitatea multor strazi si in tipologia arhitecturala a unor case. Langa Biserica Stelian – Lucaci, undeva aproape de Calea Calarasi, se gaseste una dintre acele bucati de oras unde exista inca imprimat in traseul de strazi si in limitele de proprietati modelul urban specific secolului al XIX-lea: case mici, cu decoratii din ipsos, nealiniate la strada, construite pe terenuri cu gradini al caror verde e vizibil de pe trotuar, amintind de ceea ce era odata mahalaua, adica un amalgam de peisaj de tara si oras”. Descrierea completa este disponibila aici.