The American Museum of Natural History din New York a dezvaluit cel mai nou exponat din colectia lor temporara, un schelet fosilizat de stegozaur, un specimen ierbivor care a trait in urma cu 161 de milioane de ani in America de Nord. Ramasitele sale au fost descoperite pentru prima data in anii 1870.

Exponatul a fost denumit ”Apex” si este unul dintre cele mai complete specimene de stegozaur descoperite pana acum. Scheletul fosilizat a fost vandut in luna iulie la Sotheby’s New York pentru suma de 40 de milioane de euro. Este un pret record pentru licitatiile cu schetele de dinozauri, depasind cu 643,3% valoarea maxima estimata initial si devenind cea mai scumpa fosila vanduta pana acum.

Initial, Sotheby’s a apreciat fosila la o suma cuprinsa intre 3 si 5 milioane de euro, insa vanzarea a depasit toate asteptarile. Ultimul record stabilit pentru licitatia unui schelet de dinozaur a fost in 2020 cand cea mai mare si completa fosila de T-Rex a fost adjudecata pentru 30 de milioane de euro. Este primul exemplar al acestei specii care este vandut la licitatie.

Colectionarul care a achizitionat scheletul este Ken Griffin, care ulterior a decis sa-l ofere cu imprumut muzeului, pentru o perioada de patru ani.

Griffin a declarat imediat dupa licitatie ca doreste sa ofere exemplarul unui muzeu pentru a putea fi vazut de publicul larg si cercetat de specialisti. Ulterior, reprezentantii muzeului l-au contactat pe colectionar pentru a propune gazduirea specimentului. 

Colectionarul, care a mai sustinut muzeul in trecut prin donatii, a acceptat de indata, declarand ca ”Bucuria si uimirea pe care fiecare copil le simte cand coloreaza un stegozaur cu creioanele lor vor fi aduse la viata pentru milioanele de oameni care au acum ocazia sa vada acest specimen in persoana.”

Pana la finalizarea perioadei de imprumut convenita cu Griffin, muzeul va realiza o scanare 3D a scheletului pentru a putea fi accesibil oricarui cercetator ulterior si va preleva un fragment de os pentru arhiva institutiei care va fi utilizat pentru analize stiintifice. 

Stegozaurul provine din Formatiunea Morrison, un sit de fosile celebru in SUA, aflat in apropierea granitei cu Utah, in nord-vestul statului Colorado.

Desi o parte este detinuta de National Park Service si este cunoscuta sub numele de Dinosaur National Monument, alte terenuri din zona bogate in fosile sunt proprietate privata.

A fost descoperit de Jason Cooper, un paleontolog amator, pe proprietatea sa de 400 de metri patrati. De la primele sapaturi a colaborat cu Sotheby’s pentru a vinde fosila prin intermediul unei licitatii. Scheletul dateaza din perioada Jurasicului tarziu, are o lungime de peste 8 metri si o inaltime de 3,3 metri. Paleontologii sustin ca dimensiunile sale indica faptul ca a fost un adult cu o varsta inaintata, au descoperit inclusiv semne de artrita.

Este cu o treime mai mare fata de cel mai cunoscut specimen de stegozaur din lume, expus in prezent la Muzeul de Istorie Naturala din Londra. 

Specimenul a fost descoperit in proportie de aproximativ 80%, cu 320 de bucati de os fosilizat. Restul de 290 bucati lipsa au fost imprimate 3D si adaugate ulterior pentru a-l completa. Fosilele au fost gasite in roca si au fost excavate si curatate cu multa atentie folosind jeturi de nisip si dalti pneumatice.

Dinozaurul a fost montat pe o armatura de otel personalizata, cu suporturi individuale pentru fiecare piesa, astfel incat sa fie usor de transportat si studiat. Totodata, suportul este proiectat pentru a permite gatului si capului sa fie orientate in ambele directii, in functie de expunere.

Licitatia din aceasta vara a readus in discutie o disputa veche cu privire la vanzarea scheletelor de dinozauri.

Majoritatea oamenilor de stiinta si paleontologilor considera ca toate specimenele semnificative ar trebui sa fie detinute de muzee si institutii publice, unde pot fi studiate de experti si apreciate de publicul larg. De asemenea, cercetatorii evita de obicei de fosilele detinute de colectionari privati deoarece accesul la acestea este limitat si de multe ori restrictionat, ceea ce face munca dificila si uneori poate duce la cercetari care nu mai pot fi finalizate. 

Specialistii sustin ca numarul colectionarilor care pot gazdui exemplare intregi de dinozauri este destul de mic, deoarece este nevoie de spatii uriase, dedicate acestui scop. In schimb, majoritatea muzeelor nu au bugetul necesar pentru a achizitiona o fosila de dimensiuni mari. De obicei, cumparatorii privati doneaza dupa cativa ani scheletele unor muzee sau institutii de renume.