Cele mai mari jafuri artistice din istorie: Rembrandt, Vermeer, Picasso, Modigliani si Munch.
De-a lungul istoriei, valoarea unui tablou a fost definita si alterata de numerosi factori: inovatia stilului artistic folosit, subiectul imaginii, raritatea lucrarilor care au supravietuit din portofoliul pictorului respectiv si, mai ales, contextul istoric in care a fost creat si cum a influentat arta din perioada imediat urmatoare.
Cateodata, valoarea unui tablou este influentata de cat de dorit este de hotii de arta. In lumea artei exista o teorie conform careia tablourile sunt furate strict la comanda unui dealer sau a unui cumparator care isi doreste foarte tare o anume lucrare. Disperarea care i-a determinat pe hoti sa fure anumite tablouri le-a adus un renume mult mai mare si o noua apreciere in lumea artei. Mentionarea repetata a unui tablou in presa si in conversatia publica ajuta la popularizarea acestuia si la ridicarea cotei de piata, mai ales in cazul unui jaf.
Mai jos veti gasi patru povesti ale unor lucrari care beneficiau de o oarecare faima dar care au devenit mult mai dorite dupa ce au disparut din spatiul public. Cele mai multe dintre acestea nu au fost recuperate niciodata. Cu exceptia unor cazuri precum „Tipatul” care a fost furat de doua ori sau „Mona Lisa”, unele opere au intrat in istorie si au creat expozitii cu numar record de vizitatori in momentul in care au fost expuse din nou.
In 1990, la Muzeul din Boston a avut loc unul dintre cele mai mari jafuri artistice din istorie. Lucrarile care au disparut nu au fost gasite nici pana astazi.
Incidentul s-a desfasurat in orele diminetii de dupa St.Patrick’s Day, pe 18 martie 1990 la Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston. Paznicii au permis accesul in muzeu a doi barbati care s-au dat drept politisti veniti sa verifice un apel legat de deranjarea linistii publice. Cei doi erau de fapt hoti care au i-au legat pe paznici si au jefuit muzeul pe parcursul unei ore. Valoarea operelor de arta a fost evaluata de FBI la 500 de milioane de dolari si, in ciuda recompensei de 10 milioane de dolari oferite de institutia americana, hotii nu au fost prinsi.
Printre lucrarile furate se numara unele dintre cele mai pretioase si rare opere de arta din istorie: „Concertul” lui Johannes Vermeer, „Furtuna pe mare din Galileea” si un autoportret ale lui Rembrandt, cinci tablouri si schite semnate de Degas, „La Tortoni” de Manet, o lucrare a olandezului Flinck si doua statui neobisnuite pentru un jaf artistic: un vas antic chinezesc si un vultur imperial francez.
Ca un omagiu adus lucrarilor furate, Muzeul din Boston expune in continuare ramele goale ale tablourilor disparute.
Pana astazi, FBI considera ca a fost mana unei organizatii criminale iar jaful este considerat cea mai mare infractiune asupra bunurilor artistice din istoria SUA.
Supranumit de presa franceza „Spiderman”, Vjeran Tomic a fost condamnat la inchisoare pentru jaful de la Muzeul de Arta Moderna din Paris din 2010.
In varsta de 49 de ani la momentul incidentului, Vjeran Tomic si cei doi compliciti ai sai au planuit un jaf care a fost comparat cu aparitiile supereroilor din benzi desenate: Superman la nivel international si Arsene Lupin in Franta.
Demonstrand o meticulozitate extraordinara, Tomic a vizitat frecvent muzeul si a pulverizat acid pe o fereastra a muzeului care, ulterior, i-a permis sa intre prin efractie la 3 dimineata si sa fure „Pastorala” lui Henri Matisse. Modul silentios de actiona al lui Tomic a trecut neobservit de cei trei paznici care se aflau la datorie in noaptea de 20 mai 2010 iar alarmele de siguranta nu s-au declansat. Astfel, „Spiderman” a mai furat si lucrari apartinand lui Picasso – „Porumbel cu boabe verzi estimat la 25 de milioane de euro”, Georges Braque – „Maslinul de langa Estaque”, o lucrare a lui Ferdinand Leger si „Femeie cu evantai” a lui Amedeo Modigliani.
Tomic a declarat ca si-a propus sa fure numai „Natura moarta cu sfesnic” al lui Leger insa ocazia de a lua alte patru tablouri i s-a parut o oportunitate prea buna pentru a o refuza.
Procurorii au conchis ca Tomic ar fi fost angajat de dealerul de arta Jean Michel Corvez care isi dorea sa le vanda. Al doilea complice a fost un ceasornicar care a ascuns tablourile pentru o vreme. Fiecare a primit sapte, respectiv sase ani de inchisoare. Cercetarile au dezvaluit faptul ca Tomic, desi avea 1,90 metri inaltime, devenise faimos pentru modul in care se strecura in apartamentele francezilor bogati si in muzee pentru a fura bijuterii si opere de arta. Avea 14 alte acuzatii la activ.
In urma unui proces incheiat in anul 2017, acesta a fost condamnat la opt ani de inchisoare si a fost amendat cu 104 milioane de euro care sa acopere valoarea estimata a lucrarilor furate.
Tablourile nu au fost gasite sau reperate pana in prezent.
„Tipatul” lui Edvard Munch a fost furat de doua ori, la 10 ani distanta, din doua muzee diferite. In total, faimosul tablou a fost creat in patru variante realizate intre 1893 si 1910.
Dintre cele patru versiuni ale „Tipatului” create de Edvard Munch, doua se afla in Muzeul Munch, unul in Galeria Nationala din Oslo.
Primul furt s-a intamplat pe 12 februarie 1994, in ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarna de la Lillehammer cand doi barbati au spart Galeria Nationala din Oslo, au luat tabloul si au lasat un bilet pe care scria „Va multumim pentru securitatea slaba.” In zilele care au urmat, muzeul a primit o oferta de rascumparare a lucrarii pentru 1 milion de dolari insa a refuzat si a predat cazul catre politia norvegiana. Cateva luni mai tarziu, patru barbati au fost arestati iar „Tipatul” a fost recuperat. Unul dintre hoti mai furase un tablou al lui Munch cu sase ani inainte – „Vampirul”.
10 ani mai tarziu, pe 22 august 2004, o banda de hoti mascati si inarmati a intrat in Muzeul Munch din Oslo si a furat „Tipatul”, versiunea din 1910 si „Madonna” lui Munch. Pana in 2006, autoritatile au gasit sase suspecti pe care i-au pus sub acuzare incercand sa localizeze cele doua opere de arta. Trei dintre acestia au fost condamnati la inchisoare si li s-a ordonat sa plateasca peste 86 de milioane de euro in daune Primariei din Oslo.
In august 2006, cele doua tablouri au fost recuperate in stare deteriorata, „Tipatul” avea urme de umezeala iar „Madonna” avea doua gauri in brate. Lucrarile au fost restaurate si au fost expuse din nou impreuna in 2008.
Pe langa acestea, patru dintre cele mai mari jafuri artistice implica lucrarea „Mona Lisa” lui Leonardo Da Vinci, bijuterii in valoare de 1 miliard de euro, tablourile lui Van Gogh si Altarul din Ghent, considerat cea mai furata opera de arta din istorie. Povestile acestora le veti descoperi mai jos.
Mai jos veti gasi povestea unui Klimt care a fost furat si descoperit intr-un sac de gunoi.
Lucrarile lui Dali sunt si ele foarte populare in randul hotilor de arta.
