Una dintre cele mai spectaculoase cetati din Romania si din Europa, Cetatea Fagarasului, a fost renovata.

Cetatea care e una dintra cele mai mari din Europa si care, conform marturiilor istorice a fost atat de bine construita incat nu a fost cucerita niciodata, a beneficiat acum de restaurarea zidurilor de aparare, a unuia dintre bastioane si a celor doua poduri de lemn, asa cum erau ele odinioara, mai exact, in secolul al XVII-lea. Cetatii i-a fost adaugat si un pod mobil o lungime de sase metri, o inclinatie de 70 de grade, iar partea care se inalta are o greutate de peste doua tone.

Desi cu o istorie foarte frumoasa si cu o arhitectura si amplasare strategice foarte inteligente, cetatea nu e printre cele mai vizitate din Romania, dar ar putea fi o incantare pentru turisti.

Accesul e  usor (luand in considerare traficul pe drumurile tarii), cetatea fiind amplasata chiar in cetrul orasului Fagaras, pe strada Mihai viteazu, aproape de drumul E 68. E la o distanta de Bucuresti de 250 de km.

Complexul feudal de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea si se continua, prin adaugari succesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de-o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XII-lea.

Aceasta fortificatie, dovada unei organizari politico-feudale autohtone voivodale, a fost distrusa la mijlocul secolului al XIII-lea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.

In secolul al XV-lea cetatea din piatra si caramida de la Fagaras, care era o cetate militara de aparare, avea o incinta patrulatera, cu patru turnuri bastioane la colturi si un turn de avanpost de tip baricada pe latura de est.

Dupa scindarea Regatului Feudal Maghiar in anul 1541, ca urmare a infrangerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suveranitate otomana. In acest cadru, domeniul si Cetatea Fagarasului intra in proprietatea ereditara a principilor Transilvaniei. Multi dintre acestia au acordat o atentie deosebita Fagarasului contribuind la dezvoltarea culturala si economica a intregii zone.

Mihai Viteazul, domn al Tarii Romanesti intre 1593-1601 si primul unificator al celor trei tari romanesti poarta, conform unei vechi traditii voivodale, titlul de „herteg al Fagarasului”, inca din anii 1597-1599 si isi manifesta pretentiile asupra acestui teritoriu pe baza unui „ius antiquum vaivodarum valachiae transalpinae” (vechi drept voivodal al Tarii Romanesti).

In anul 1599, in urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intra in posesia efectiva a Fagarasului, iar la sfarsitul aceluiasi an cetatea si domeniul sunt daruite sotiei sale, Doamna Stanca, devenind astfel loc de adapost pentru averile si familia domnului.

Mihai Viteazul a acordat o atentie deosebita Fagarasului datorita pozitiei sale strategice: in aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al ostilor inaintea campaniei din Moldova, iar in toamna anului 1600, dupa infrangerea de la Miraslau, tot aici are loc regruparea fortelor.

Castelul are 85 de incaperi care au devenit peste ani resedinta a principilor Transilvaniei si centru politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului, fiind un impunator centru medieval.

Daca ajungeti sa vizitati aceasta cetate e bine sa stiti ca garda cetatii apare in fiecare sambata si duminica de la ora 11:00 pentru a recrea atmosfera medievala a cetatii.