Ciprian Muresan este, alaturi de Adrian Ghenie si Mircea Cantor, parte din lista artistilor romani contemporani care sunt expusi cel mai des in marile muzee si galerii ale lumii. De-a lungul timpului a expus la Bienalele din Venetia si din Sydney, la Centrul Pompidou si la cele mai cunoscute targuri de arta din lume, Art Basel din Miami si Frieze din Londra.

Galeria Hussenot din cartierul Le Marais din Paris a gazduit serile trecute vernisajul expozitiei „Incarnation”. Este a patra expozitie dedicata lui Muresan din Hussenot, dupa evenimentele din 2008, 2012 si 2016.

Expozitia a fost deschisa pe 10 octombrie si va putea fi vizitata pana pe 14 noiembrie 2020. Prezinta un Lenin urias, de dimensiuni similare cu statuia care domina Piata Scanteii din Bucuresti.

• 

• 

Ciprian Muresan a recreeat statuia lui Lenin din argila pornind de la un mulaj interior. Conceptul este acela al unei figuri impunatoare cu fata desfigurata, o idee buna care se transforma in ceva monstruos, asemeni comunismului pe care il reprezinta.

Dupa caderea comunismului din ’89, statuia lui Lenin a fost daramata de pe piedestalul din Piata Presei Libere. S-a vorbit despre cum bronzul folosit pentru statuie a fost, de fapt, reutilizat de la o statuie a Regelui Ferdinand care a fost distrusa si topita de comunisti.

In descrierea lucrarii din Galeria Hussenot, Ciprian Muresan descrie: „Inainte de ’89, puterea politica din Romania a folosit arta si artistii pentru propaganda. Dupa ce am crescut, am avut mereu senzatia dezrobirii de aceasta greutate, ca si cum generatia mea nu mai era limitata sa creeze sa liber. Pe de alta parte, am fost bantuit de sentimentul ca suntem pierduti si plutim in deriva. Sa fii angajat de conducerea statului iti lasa un sentiment de a fi util si iti umple un spatiu liber lasat de intrebari angoase precum: Care e sensul nostru in societate? Pentru ce e tot ceea ce facem?„

• 

• 

• 

Muresan a realizat statuia in atelierul din Cluj. A modelat-o din argila folosind tehnici clasice si a recreat monumentul lui Boris Caragea din Bucuresti. S-a bazat pe reproduceri ale statuii distruse.

• 

• 

• 

In timpul procesului de turnare a statuii, au rezultat matrite negative cu dimensiuni intre 10 si 20 de centimetri. Le-a supradimensionat prin procesul de modelare cu mana la scala de 1:6 iar rezultatul final este menit sa produca o statuie monumentala, apropiata de original, cu un parcurs abstract, formalist.

Am creat o paralela cu istoria – cand o idee buna se raspandeste intr-un mod distorsionat, devine o monstruozitate absurda.

– Ciprian Muresan despre proiectul expus la Galeria Hassenot.

Artfacts il plaseaza pe Ciprian Muresan in primii 1000 cei mai bine cotati artisti din lume. Lucrarile lui au fost vazute in peste 300 de expozitii si targuri de arta. Dintre acestea, 23 au fost Bienale.

• 

• 

• 

Ciprian Muresan s-a nascut in Dej in 1977, aurmat sculptura la Academia de Arte din Cluj-Napoca si a devenit cunoscut prin miscarea artistica de la Fabrica de Pensule.

Lucrarile lui Muresan sunt desene, montaje video, fotografii, sculpturi si filme de animatie care extrag idei moralizatoare din esenta societatii romanesti. Prezinta realitatile Romaniei, atat din trecutul comunist cat si raportat la prezent si la schimbarile prin care trece societatea intr-o incercare constanta de a se alinia la stilul de viata din Occident. Aceasta perspectiva l-a propulsat in reprezentarea Romaniei la a 53-a si a 57-a editie a Bienalei de Arta de la Venetia, in 2009 si 2017.

Lucrarile lui Ciprian Muresan au fost expuse sau pot fi vazute in colectiile permanente ale celor mai mari muzee din lume: Centrul Pompidou, Tate Modern din Londra, Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, din Copenhaga, Budapesta, Viena, Lisabona, Berlin, Frankfurt si Reims.

• 

• 

• 

Una dintre cele mai cunoscute lucrari a fost dedicata Bucurestiului. In 2013-2014 a realizat un model din carton recreat dupa planul urbanistic al capitalei, la scala 1:330.

Cea mai raspandita creatie a lui Muresan este seria de colaje cu desene in creion din cartile lui Antonello da Messina.