Una dintre cele mai importante lectii pe care societatea le-a avut de invatat in perioada pandemiei a fost legata de empatie si de cum putem fi de ajutor pentru cei din jur, chiar daca nu avem pregatire sau cunostinte medicale. 

Pentru ca statisticile arata ca in jur de 5% din populatie a suferit cel putin un atac de panica — cifrele se dubleaza in SUA —, va prezentam o serie de sfaturi si metode prin care puteti ajuta pe cineva care sufera un atac de panica sau anxietate, contribuind la ameliorarea starii lor si la redobandirea controlului asupra situatiei.

Vom incepe cu o scurta descriere a atacurilor de panica, pentru a putea fi identificate chiar si atunci cand persoana care le resimte nu este constienta de acest lucru.

Atacurile de panica sunt episoade intense de frica sau anxietate care pot aparea brusc si fara avertisment. 

Un atac de panica este un val brusc de frica si anxietate coplesitoare care este insotit de simptome fizice. Persoanele care experimenteaza un atac de panica simt adesea ca pierd controlul, au dificultati de respiratie, palpitatii si o senzatie de iminent pericol. Daca va aflati langa cineva care trece printr-o astfel de experienta, poate fi coplesitor sa stiti cum sa reactionati.

Pentru unele persoane, poate produce aceleasi senzatii ca un atac de cord, inclusiv durere si strangere in piept sau batai rapide ale inimii. Atat atacurile de panica cat si atacurile de cord pot provoca, dificultati de respiratie, senzatia de lesin, greata, transpiratie, amorteala in brate si un sentiment inexplicabil ca simtiti ceva foarte gresit.

O persoana care are un atac de panica poate sa nu vorbeasca la fel de coerent cum ar face-o in mod normal, deoarece se confrunta cu o anxietate ridicata. Dar, in ciuda sentimentelor intense care se petrec in interior, aspectul exterior al unei persoane poate masca suferinta sa.

Este important sa stiti cand trebuie sunata ambulanta sau cand trebuie mers la urgente.

Poate fi dificil sa faceti distinctia intre un atac de panica, care de obicei nu justifica o vizita la camera de urgenta, si un atac de cord. Daca exista vreo indoiala sau daca cineva are ganduri de automutilare sau sinucidere, expertii americani recomanda sa ii insotiti la urgente pentru o evaluare.

Atacurile de panica se rezolva de obicei in aproximativ 15 minute, in timp ce simptomele atacului de cord pot dura mai mult sau pot disparea si reveni. Prin urmare, daca simptomele persista, solicitati asistenta medicala.

Este bine de stiut ca atacurile de panica sunt declansate pentru unii oameni de catre multimi si aglomeratie sau in timpul unui discurs tinut in public. 

Exista o serie de semne de avertizare care va pot indica faptul ca o persoana apropiata resimte un atac de panica sau anxietate.

Intr-un articol publicat in New York Times, Dacher Keltner, profesor de psihologie la Universitatea din California, povesteste ca a suferit peste 100 de atacuri de panica cand avea 30 de ani. Cand au inceput, a mers la medic de numeroase ori pentru ca se gandea ca este pe moarte. De fiecare data primea aviz ca este perfect sanatos din punct de vedere fizic. In cele din urma, a invatat sa observe senzatiile corpului sau intr-o maniera neutra, deloc reactiva, astfel incat simptomele fizice sa nu il copleseasca. O prima concluzie a fost ca sentimentele pe care le traia erau trecatoare. 

Dr. Ramaswamy Viswanathan, presedintele Asociatiei Americane de Psihiatrie, sustine ca unul dintre cei mai importanti pasi este sa ramaneti cu persoana in cauza si sa incercati sa o mentineti calma.

Dr. Viswanathan recomanda sa vorbiti incet si sa folositi cuvinte linistitoare care o vor face pe persoana in cauza sa stie ca este in siguranta si ca atacul de panica nu va dura mult. Este bine de stiut ca atacurile de panica cresc rapid in intensitate — adesea in cateva minute —, si raman intense timp de cateva minute, ulterior incep sa scada in intensitate.

Un alt sfat esential sa rugati persoana care sufera sa se concentreze asupra respiratiei sale — puteti chiar sa faceti un exercitiu de respiratie alaturi de ea. Incercati sa respirati incet din zona abdominala, nu din piept, pentru a ajuta la deschiderea plamanilor.

Dr. Viswanathan sustine ca in unele cazuri poate ajuta si efectuarea unor miscari fizice, repetitive, cum ar fi ridicarea bratelor deasupra capului sau ridicarea si coborarea picioarelor.

Dupa terminarea unui episod de anxietate, se recomanda sa indreptati persoana respectiva spre un psiholog care sa il ajute intr-un mod profesionist sa isi rezolve aceste probleme.