Cele mai cunoscute picturi cu flori create in ultimii 500 de ani. Doua cursuri online unde puteti invata sa desenati flori
De-a lungul istoriei artei, au existat anumite subiecte care au rezonat mai mult decat altele atat pentru artisti cat si pentru public. De la pisici la Cupidon, aceste tendinte indica cele mai populare muze ale artei in prim plan ca fiind florile.
Cu radacini in arta antica si inca raspandita astazi, reprezentari ale florilor si alte elemente botanice pot fi gasite in unele dintre cele mai semnificative miscari artistice, indiferent daca sunt sculptate in lut sau daca apar intr-o natura moarta.
In mitologia egipteana antica, floarea de lotus simboliza soarele si avea legaturi puternice cu conceptul de creatie si renastere. Motivul lotusului simplificat si stilizat a fost adesea folosit pentru a impodobi obiecte de arta, inclusiv picturi pe papirus, amulete si vase de ceramica.
Pe langa decoratiunile ornamentale, egiptenii au folosit si florile ca mediu artistic. In mormantul regelui Tutankamon au fost gasite mai multe coliere cu gulere realizate din flori taiate si vopsite, in special floarea-soarelui, maci si lotusi albastri.
In Evul Mediu, motivele florale au fost, de asemenea, proeminente in arta decorativa. In aceasta perioada, tapiseriile si alte textile de mari dimensiuni au devenit populare, fiind prezente in castele si biserici din toata Europa. In multe dintre aceste lucrari, subiectul – adesea un grup de personaje – este asezat pe un fundal infrumusetat cu modele florale repetitive. Aceste piese sunt cunoscute sub numele de tapiserii millefleur (din franceza „mille-fleurs” sau „mii de flori”).
In timpul Renasterii italiene, artistii au fost inspirati de tapiserii millefleur si adesea au incorporat modele florale in picturile lor. In „Primavera” lui Botticelli, zeita primaverii este prezentata aruncand flori pe pamantul padurii, pictura include 190 de flori in total. In aceeasi perioada, artistii Renascentisti din Tarile de Jos si Nordul Europei s-au specializat in natura moarta. Adesea, reprezentarile includeau aranjamente florale care, potrivit Muzeului Metropolitan de Arta, „combinau de obicei flori din diferite tari si chiar continente diferite intr-o singura vaza si la un moment de inflorire”, ilustrand importanta cartilor botanice si a altor flori studiate in perioada respectiva.
De la picturile olandeze din secolul al XVII-lea si pana in prezent, arta cu tema florala are o istorie lunga si bogata. Indiferent daca picteaza trandafiri, iris sau bujori intr-o vaza sau ii picteaza direct din natura, marii artisti si-au impus propriul stil si au redat florile in diferite stiluri si tehnici artistice.
Va invitam sa descoperiti mai jos cele mai memorabile picturi cu flori create in ultimii 500 de ani. In cazul in care va inspira sa incepeti sa va desenati propriile flori, veti gasi aici si aici cursuri online care va pot ajuta in procesul de creatie.
Pictorul care a devenit cel mai cunoscut pentru tablourile sale cu flori a fost Claude Monet care a creat o gradina speciala pentru a picta in fiecare zi plantele.
Claude Monet a devenit, in mod neintentionat, parintele Impresionismului francez. Scriitorul Louis Leroy s-a folosit de numele tabloului „Impression, solei levant” expus de Monet in 1874 pentru a satiriza nou val de artisti francezi independenti. Articolul care ii mentiona pe „impresionisti” a fost publicat in ziarul Le Charivari, sintagma a ramas lipita ca o eticheta pe care acestia au purtat-o cu mandrie.
Mai mult decat inspiratie, Monet a iubit florile si a creat gradinile de la Giverny special pentru a avea propriul obiect de studiu, inspirat de parcurile japoneze. Aici veti gasi un tur prin atelierul artistului.
Unul dintre cele mai faimoase citate ale lui Monet este: „Trebuie sa am flori, mereu si mereu. Urmaresc natura fara a o intelege, probabil le sunt dator florilor pentru ca am devenit un pictor.”
In ultimii ani ai vietii in care era chinuit de dureri teribile in zona membrelor inferioare cauzate de sifilis, Edouard Manet a reusit sa picteze cele mai frumoase buchete de flori pe care i le aduceau prietenii sai pentru a-l inviora.
Manet s-a nascut in 1832 la Paris, intr-o familie bogata si bine conectata. Mama sa, Eugenie-Desiree Fournier, a fost fiica printului msștenitor suedez, Charles Bernadotte, de la care provin actualii monarhi suedezi. Tatal sau, Auguste Manet, era un judecator francez care se astepta ca fiul sa urmeze o cariera in domeniul juridic. Unchiul sau, Charles Fournier, l-a incurajat sa urmeze pictura si l-a dus adesea pe tanarul Manet la Luvru. In 1845, dupa sfatul unchiului sau, Manet s-a inscris la un curs special de desen, unde l-a intalnit pe Antonin Proust, viitor ministru al artelor frumoase din Franta.
Artistul a folosit constant florile pentru a exprima anumite mesaje in tablourile sale, inclusiv in nudul „Olympia” in care o servitoare ii aduce unei prostituate un buchet urias de flori, ca un semn de multumire al unui client satisfacut.
Cel mai faimos citat al lui Manet depre flori este „un pictor poate spune tot ce isi doreste cu fructe, cu flori sau chiar cu nori.”
Georgia O’Keeffe este cunoscuta in special pentru compozitie si design ale reprezentarilor realiste din tablourile sale. In ultima parte a vietii, s-a dedicat exclusiv peisajelor, in special cu flori.
Desi a locuit si creat in mai multe locuri din SUA, New York-ul avand un loc special in compozitiile artistei, artista s-a retras dupa moartea sotului sau, fotograful Alfred Stieglitz in New Mexico, unde s-a indragostit de peisaje. Georgia a ales sa locuiasca intr-o regiune muntoasa, Abiquiu, greu accesibila, de unde cobora rar ca sa picteze desertul si intreaga natura moarta pe care o adapostea, dar pe care a indragit-o enorm. Ghost Ranch i-a fost acasa, iar acum ferma este disponibila pentru inchiriere in regim hotelier. Atractia pentru zona a fost intensificata cu precadere de peisajul spre muntele Cerro Pedernal, pe care artista il numea adesea “muntele meu personal”.
Spre sfarsitul vietii, artista si-a pierdut aproape in totalitate vederea, asadar picta peisajele din memorie si a continuat sa lucreze pana la sfarsitul vietii.
Despre flori, Georgia O’Keffe a spus: „Cand iei o floare in mana si te uitam cu atentie la ea, devine lumea ta pentru un moment. Vreau sa ofer acea lume cuiva. Majoritatea oamenilor din oras se grabesc, deci nu au timp sa se uite la o floare. Vreau ca ei sa o vada, fie ca vor sau nu.”
Muzeul dedicat artistei din Santa Fe, New Mexico, SUA, a pus la dispozitie peste 1000 de opere de arta ale pictoritei pentru a putea fi vizionate online gratuit. Le puteti vedea aici.
Frida s-a nascut in 1907, in marginimile Mexicului in familia formata din Wilhelm, un fotograf de origine germana si Mathilde, o fanatica religioasa de origine spaniola si amerindiana. A devenit pasionata de arta in atelierul de fotografie al tatalui si a invatat singura sa deseneze si sa picteze.
La 18 ani, Kahlo a avut un accident de autobuz in urma caruia a trecut prin 35 de operatii de refacere si care a lasat-o cu dureri cronice constante. Aceste doua evenimente majore din viata ei i-au definit comportamentul: a petrecut mult timp singura in pat, a devenit introspecta si ulterior, obsedata de propria imagine si personalitate. Pictura a ajutat-o sa isi tina mintea ocupata iar oglinzile i-au definit subiectul principal al operei: ea insasi.
Dupa casatoria zbuciumata pe care a avut-o cu pictorul mexican Diego Rivera pe care l-a considerat al doilea cel mai mare accident al vietii sale, Frida Kahlo s-a mutat inapoi in casa ei din copilarie, La Casa Azul (Casa albastra). Gradina casei – al carei tur virtual il veti gasi aici – ofera o privire asupra uneia dintre inspiratiile consistente ale lucrarilor de arta ale Fridei: viata plantelor si a florilor. Cele mai cunoscute autoportrete ale pictoritei o prezinta in rochii brodate, cu flori in par.
Studioul ei de la La Casa Azul avea un perete din ferestre deschise spre gradina ei, motiv pentru care erau printre singurele elemente din natura pe care le vedea din pat.
Kahlo are doua citate celebre despre flori: „Fructele sunt ca florile: ne vorbesc intr-un limbaj provocator si ne invatalucruri ascunse” si „Pictez flori ca ele sa nu moara.”
Desi stilul lui Piet Mondrian este cel mai usor recunoscut dupa picturile geometrice abstracte din blocuri rosii, albe si albastre, artistul a realizat peste 250 de studii despre flori, cele mai multe dintre ele fiind crizanteme si crini.
Timp de mai bine de un deceniu dupa ce a absolvit scoala de arta in 1897, Piet Mondrian a creat desene si picturi naturaliste care reflecta o succesiune de influente stilistice, inclusiv realismul academic, impresionismul olandez si simbolismul. Pana la mijlocul anilor 1920, a realizat peste o suta de imagini cu flori. Reflectand ani mai tarziu asupra atractiei sale pentru acest subiect, el a scris: „Mi-a placut sa pictez flori, nu buchete, ci o singura floare la un moment dat, pentru a-i putea exprima mai bine structura plastica”.
Mondrian a fost inspirat de metoda lui Paul Cézanne de a descompune elementele compozitionale in fatete de culoare. Astfel, a ales deseori flori ajunse la maturitate, care se aflau la marginea putrezirii. Artistul a spus „Gasesc florile frumoase in exterior insa exista o frumusete mai profunda in interiorul lor.”
Probabil cele mai faimoase picturi cu flori sunt capodoperele cu floarea soarelui semnate de Vincent Van Gogh in 1888.
Van Gogh a trait din 1853 pana in 1890 dar majoritatea lucrarilor pentru care este cunoscut au fost finalizate in ultimii doi ani din viata. In pofida succesului de care s-a bucurat dupa moarte, Van Gogh si-a trait cea mai mare parte a vietii in depresie clinica si s-a sinucis la varsta de 37 de ani. Arta l-a ajutat sa se exprime si sa exprime o parte din valul de emotii pe care le descria deseori in scrisorile adresate prietenilor sau fratelui sau.
A inceput sa picteze in 1881, in mare parte se ocupa de natura moarta, de flori si de muncitorii de pe camp sau de pe strada. In 1886 s-a mutat in Paris si a intrat in contact cu Paul Gauguin si avantgarda post-Impresionista care i-a transformat stilul de lucru si i-a deschis apetitul pentru culori luminoase si vibrante.
Stilul bine-cunoscut al lui Van Gogh a fost desavarsit in 1888 cand a locuit in Arles, in Sudul Frantei si s-a lasat inspirat de vegetatia locala dar si de lumina calda si spiritul mediteranean.
Intr-una din scrisorile trimise, artistul a spus: „E atat de bine sa iubesti florile si verdeata pinilor, a iederei si a tufelor de paducel, au fost alaturi de noi de la inceputul timpurilor.”
Theodor Pallady, unul dintre cei mai proeminenti pictori romani, s-a nascut la Iasi in 1871 si, pentru ca provenea dintr-o familie instarita, a fost trimis sa studieze la Dresden si la Paris.
Pallady provenea dintr-o familie veche de boieri romani, mama sa fiind parte din clanul Cantacuzino. In primii ani de viata a fost scolit acasa de catre un tutore francez, ulterior a studiat la Bucuresti si la Dresden in Germania unde parintii l-au trimis pentru a deveni inginer. Pasiunea tanarului pentru arta a fost observata de pictorul german Erwin Oehme care l-a sfatuit sa se mute la Paris si sa studieze pictura. Mutarea a avut loc in lunile urmatoare iar Pallady s-a inscris la Scoala de Arte Plastice din capitala franceza unde a studiat cu pictorul Gustave Moreau si a devenit prieten cu Henri Matisse pe care l-a influentat in ceea ce priveste pasiunea pentru „Bluza romaneasca”, devenita una dintre cele mai faimoase lucrari ale lui Matisse.
Dupa intoarcerea in tara, Pallady a abordat toate genurile picturii: compozitie si portret, peisaj, nud si natura statica. Printre cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara creatii cu flori. Fiind interesat si influentat de marile curente filosofice, pictorul a spus ca „trebuie o suta de flori ca sa faci o picatura de parfum.”
Nascut in Limoges, Franta, in 1841, Pierre-Auguste Renoir era fiul a doi croitori din clasa muncitoare. In secolul al XIX-lea, zona Limoges era centrul productiei de portelan francez. Astfel, prima meserie artistica a lui Renoir, in adolescenta, a fost pictor intr-una din fabricile de portelan din oras.
A fost remarcat de localnici drept un mare talent cu o mana ferma si a inceput sa primeasca numeroase comenzi de la patronii locali pentru care picta tablouri si decoratiuni si obiecte de lux. In acelasi timp, lua cursuri de desen in fiecare seara. Astfel, s-a inscris la Scoala de Arte Frumoase din Paris unde a fost coleg cu Monet, Sisley si Bazille.
Desi a devenit faimos in cercurile Saloanelor de la Paris prin portrete in stilul modei vremurilor, lui Renoir ii placea sa picteze buchete de flori in timp pe care le folosea ca exercitii de forme si culori. A acordat o mare atentie pozitionarii formelor si perspectivei si diversitatii aranjamentelor. In timp ce vaza si buchetul par a fi vizualizate in profil, masa circulara pe care stau pare a fi vizualizata de sus.
Despre dragostea pentru picturile cu flori, Renoir a spus: „Imi relaxeaza mintea sa pictez flori. Nu-i ofer aceeasi tensiune de spirit ca atunci cand sunt in fata unui model viu. Cand pictez flori, aranjez tonurile, incerc diferite idei cu indrazneala, fara sa-mi fac griji ca risipesc o panza.”
Intr-o simetrie deloc planuita, Henri Matisse si-a inceput si a incheiat cariera cu flori. Si-a format stilul prin picturi cu studii de flori iar in ultima parte a vietii, cand era imobilizat in camera sa din Nisa, realiza colaje de mari dimensiuni din motive florale, in special frunzele de palmier pe care le vedea pe geam, pe faleza.
Nascut de Revelion in 1869 in Le Cateau-Cambrésis, in nordul Frantei, Henri Matisse a crescut intr-o familie in care tatal era negustor de cereale. La indemnul strict al parintilor, a mers a studiat Dreptul la Paris si s-a angajat la avocat, dupa ce a trecut baroul in 1888. Un an mai tarziu, a fost operat de apendicita si, in timpul recuperarii, mama lui i-a daruit cateva rechizite de arta pentru a-si tine timpul ocupat. Astfel, s-a indragostit de pictura si a decis ca vrea sa devina artist. A studiat la Academia Julian din Paris, a fost ucenicul lui Gustave Moureau si, ulterior, l-a intalnit pe John Peter Russell care l-a introdus in impresionism si in opera lui Van Gogh.
Una dintre cele mai marcante serii ale lui Matisse care au fost redescoperite in ultimii ani a fost cea a „cartilor de flori”, sute de desene si carti ilustrate inspirate de traditia manuscrisului medieval.
Artistul a spus: „Cred ca nu este nimic mai dificil pentru un pictor adevarat decat a picta un trandafir. Pentru ca, inainte sa faca asta, mai intai trebuie sa uite toti trandafirii care au fost vreodata pictati.”
Dintre artistii romani, Stefan Luchian a fost supranumit „poetul plastic al florilor”. Despre ele, a spus „Am adunat florile campului intr-o oala de lut si le-am pus apa atat cat sa nu moara iute. Dupa ce au murit, le-am inviat pe panza si au devenit nemuritoare.”
La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, Stefan Luchian era recunoscut drept unul dintre cei mai importanti pictori romani. Un succesor al lui Nicolae Grigorescu si Ion Andreescu, Luchian s-a remarcat prin peisaje, portrete si naturi moarte, mai ales flori. Lucrarile sale demonstreaza interesul deosebit pentru natura si simbioez dintre vegetatia abudenta si fiinta umana.
S-a nascut in Stefanesti, la vremea respectiva un sat din Botosani si, dupa ce familia s-a mutat la Bucuresti in frunte cu tatal sau, maiorul Dumitru Luchian, tanarul Stefan s-a inscris la Scoala Nationala de Arte Frumoase pe care a absolvit-o in 1889 cu o medalie de bronz. A urmat doua semestre la Academia de Arte Fine din Munchen unde a creat copii dupa Coreggio si Rembrandt. Ulterior a studiat la Academia Julian din Paris sub William-Adolphe Bougureau si a devenit influentat de lucrarile impresionistilor, in special Manet si Degas.
A revenit la Bucuresti unde a creat o serie de expozitii si cercuri artistice. Treptat, a inceput sa fie afectat de scleroza multipla si a ramas infirm pana la finalul vietii. Acest lucru nu l-a oprit din creatie, fiind considerat un maestru al naturilor moarte cu flori si pasteluri.
